BURSA DE VALORI BUCUREŞTI: Avem un capital, cum procedăm?

Să rămână banii în companie sau să fie distribuiţi ca dividende? Aceasta este întrebarea pe care jucătorii din piaţă şi-o pun în această perioadă, sezon de AGA şi anunţări de dividende. Când vine vorba despre reducerea capitalului social şi distribuirea banilor ca dividende suplimentare, atenţia inves-titorilor asupra acelei societăţi este mai mare. Dar când vine vorba des-pre înjumătăţirea capitalului social al Bursei de Valori Bucureşti, interesul urcă la cote maxime. Deocamdată, Consiliul de Administraţie a respins adăugarea pe ordinea de zi a AGA a acestui punct. Totuşi, banii există iar problema rămâne deschisă.

• Întoarcerea în sediul interbelic

Soluţia cea mai la îndemână ar fi renovarea vechiului Palat al Bursei din Strada Doamnei (vizavi de BNR) şi mutarea sediului în acel imobil. Potrivit declaraţiei guvernatorului BNR Mugur Isărescu făcută în iulie 2010, Biblioteca Naţională îşi va muta sediul în clădirea nouă de pe Bulevardul Unirii, iar Bursa de Valori va reveni în vechiul sediu de pe Strada Doamnei, vizavi de sediul băncii centrale. Clădirea veche a bursei va fi legată de un imobil de birouri care va fi construit în vecinătate. Conform unei estimări făcute de Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (instituţie ce deţine acum clădirea) costurile totale de renovare s-ar ridica la 10-12 milioane euro.

La un curs de 4,15 lei/euro, jumătate din capitalul social al BVB reprezintă 9,25 milioane euro. Comparând valorile, cu această sumă se poate acoperi un procent consistent din valoarea estimată a renovării.

• Stere Farmache, preşedintele Consiliului de Administraţie al BVB

"Este vorba despre o solicitare a unor acţionari ce trebuie analizată. Vom stabili ulterior ce se poate face cu banii". Referitor la ideea unui sediu nou, domnia sa ne-a declarat că "Bursa de Valori Bucureşti merită să aibă un sediu reprezentativ. Pe termen mediu şi lung, consider că o poziţionare într-o zonă precum centrul financiar al Bucureştiului este oportună".

• Lucian Isac, membru în Consiliul BVB

"Mutarea într-un sediu mi se pare o idee bună, dar cred că ar fi şi mai bine dacă în acea clădire s-ar muta mai multe instituţii adiacente, precum Casa de Compensare şi Depozitarul Central. Astfel, toate instituţiile importante în domeniu vor fi în acelaşi loc. BVB are nevoie de un sediu propriu, în principal ca urmare a faptului că în prezent se plăteşte chirie pentru locaţia actuală. Dacă este să adunăm chiriile plătite de-a lungul timpului şi să comparăm suma cu achiziţia şi renovarea unui nou sediu, atunci vom observa că am fi ieşit pe plus dacă bursa avea un sediu propriu. Indiferent dacă acţionarii vor decide înjumătăţirea capitalului social sau păstrarea lui, ei sunt cei care au ultimul cuvânt, ei decid direct ce se întâmplă în BVB".

• Florin Dolea, Pioneer Asset Management

"Dacă banii vor fi investiţi, alegerea destinaţiei trebuie să fie luată coroborat, pe o analiză serioasă a proiectelor în chestiune. Schimbarea sediului are sens dacă presupune întoarcerea la un sediu mai vechi şi recăpătarea prestigiului. Altfel, dacă ar presupune costuri suplimentare mari şi niciun beneficiu nu ar fi o variantă viabilă de luat în seamă".

• PROMOVAREA BURSEI Lucian Isac, membru în Consiliul BVB

"Banii mai pot fi utilizaţi pentru programe de promovare a pieţei de capital. Facilitarea accesului populaţiei la piaţa de capital este un mai vechi proiect al meu. Avem un potenţial mare dacă ne uităm la totalul populaţiei, de 22 milioane, dintre care prea puţini sunt prezenţi pe bursă. Eu sunt convins că bursa românească are nevoie de promovare. Chiar dacă banii în chestiune vor fi sau nu disponibili, totuşi un asemenea proiect trebuie să fie dus la îndeplinire deoarece avem nevoie de mai mulţi investitori".

• Florin Dolea, Pioneer Asset Management

"Programele educaţionale sunt importante pe termen mediu şi lung, dar pot fi realizate şi cu fonduri adiţionale. Pentru educaţie financiară se pot atrage resurse suplimentare, precum fondurile europene. Sigur, şi aceasta este o soluţie ce trebuie analizată şi să se vadă ce impact are. Până la urmă, nu cred că vorbim aici de investiţii voluminoase.

Propunerea acelor acţionari a venit pe fondul unei lipse de proiecte cu sens în aducerea unui randament sporit. Dacă conducerea bursei nu a venit cu proiecte consistente până acum şi a capitalizat câştigurile din anii anteriori, o parte dintre acţionari s-au gândit că ar fi mai bine să punâ mâna pe acei bani. BVB ar putea să eficientizeze activitatea şi să reducă comisioanele. Aici trebuie lucrat, aici trebuie investit. Continuarea paşilor de reducere a comisioanelor este un lucru esenţial ce poate înclina balanţa în raport cu celelalte burse din regiune. Ţinerea costurilor reduse este un lucru bun. Nu cred că ideea este aceea de a obţine profituri mari pentru a le distribui apoi ca dividende. Mai util ar fi nu să ţintească profituri mari din comisioane mari, ci să se ocupe de obiectul de activitate, de tranzacţionare".

• SĂ SE ÎNTĂREASCĂ, NU SĂ SLĂBEASCĂ Varujan Vosganian, fost ministru de Finanţe

"Când am propus acum câţiva ani Legea 208/2005, am insistat ca brokerii să primească gratuit acţiuni la BVB. Mi s-a părut corect. Practic, acele acţiuni au fost luate pe degeaba. Nu mi se pare însă corect ca, după ce au primit ceva pe degeaba, să dorească să înjumătăţească ceea ce au primit, în loc să întărească", ne-a declarat el.

Legea la care se referă a constituit atunci reformarea cadrului în care funcţiona piaţa bursieră de la Bucureşti. Până în 2005 exista Asociaţia Bursei de Valori Bucureşti unde fiecare societate de valori membră avea dreptul la un vot în adunările generale. În 2005, în locul asociaţiei respective a apărut Bursa de Valori Bucureşti SA, organizată sub forma unei companii.