BusinessMark: "Financial Outcome, închiderea anului financiar 2023, aspecte privind IFRS şi noutăţi fiscale pentru 2024"

Specialişti din domeniul financiar au participat, pe 15 decembrie 2023, la conferinţa "Financial Outcome. Închiderea anului financiar 2023, aspecte privind IFRS şi noutăţi fiscale pentru 2024", ce s-a desfăşurat în format fizic, la Hotspot Workhub din Bucureşti, cât şi online, se arată într-un comunicat al BusinessMark, remis redacţiei.

Evenimentul organizat de BusinessMark a inclus două sesiuni, în cadrul cărora profesionişti de top au adus în discuţie cele mai importante noutăţi legislative cu impact fiscal şi aspectele ce trebuie avute în vedere pentru închiderea exerciţiului financiar 2023, informează sursa.

• Sesiunea I

Prima sesiune a fost deschisă de Raluca Popa, Partener, Departamentul Impozite directe, EY România, care a vorbit despre facilităţile acordate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, conform sursei citate: "În ultimul an, foarte multe companii au început să aplice aceste facilităţi şi sunt mai multe motive pentru care se întâmplă acest lucru. Unul este legat de faptul că, începând de anul acesta, există nişte norme mult mai clare cu privire la documentarea certificării de R&D şi există un corp de experţi care dau aceste certificări şi care funcţionează. Un alt motiv pentru care există mai mult interes pentru aceste activităţi este că ele au o componentă de scutire de impozit pe venit, care nu este scutită de modificările legislative actuale. Astfel, devine foarte atractivă ca un substitut al eliminării scutirii pentru persoanele din IT. În al treilea rând, au fost mulţi ani în care companiile au fost ezitante pentru a aplica această facilitate fiscală, însă acum încep să prindă curaj. Pentru toate cheltuielile eligibile ale unui proiect de cercetare-dezvoltare au o deducere suplimentară de 50%", a spus ea.

Un alt subiect abordat în cadrul conferinţei a vizat activităţile ilicite, informează sursa. Astfel, Mitel Spătaru, Tax Partner, Crowe România, a precizat, potrivit comunicatului: "Avem o serie de prevederi noi introduse prin Legea 296, referitor la tot ce înseamnă activităţi economice ilicite. Începem cu o nouă definiţie a activităţii economice, o definiţie destul de largă: activităţi cu scop lucrativ constând în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, având ca rezultat obţinerea de venituri. Nu spune nicăieri aici că are caracter continuu, ocazional - astfel, definiţia este gândită pentru orice tip de activitate pe care ai putea să o ai în calitate de persoană fizică sau companie. Ce este ilicit? Dacă activităţile respective se desfăşoară şi nu sunt în conformitate cu prevederile legale. Sunt exceptate, aici, activităţile care sunt reglementate şi au contravenţii specifice. A doua condiţie se referă la activitatea cu bunuri care nu sunt însoţite de documente de provenienţă - aici vorbim despre bunuri aflate în orice loc: în timpul transportului, depozitare, comercializare. Mă refer la tot ce înseamnă lanţul de distribuţie şi producere a unui bun. Documentele erau enumerate şi în legea veche: facturi, avize de însoţire a mărfii, documente vamale sau orice alte documente justificative, cum ar fi contractul de custodie pentru bunuri aflate în custodie, care pot fi prezentate în format fizic sau electronic. Sunt asimilate bunurilor şi numerarul aflat în casierie şi substitutele de numerar: bonurile valorice de orice fel, tichetele de masă, de vacanţă, de creşă."

A urmat Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing, care a vorbit despre modificările de cote TVA în 2024, informează sursa menţionată: "Nişte modificări cu care de-abia ne-am obişnuit în 2023 au suferit deja alte modificări. Din fericire, păstrăm cota standard de TVA, dar avem modificări de la 5% la 9%, de la 5% la 19%. În 2024 vom avea cotă redusă de 9% pentru livrarea de medicamente, livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepţia NC2022) şi a alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conţinut de zahăr este de minimum 10g/100g produs, altele decât cozonacul şi biscuiţii. De această cotă beneficiază şi livrarea apei pentru irigaţii, livrarea de îngrăşăminte şi pesticide, seminţe, serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, dar şi cazarea în sectorul hotelier şi închirierea pentru terenuri de camping, cât şi serviciile de restaurant şi catering, cu excepţia băuturilor alcoolice şi codurile NC 2202. Nu mai intră în categoria de 5% livrarea locuinţelor şi panourile fotovoltaice. Dreptul de utilizare a facilităţilor sportive ale căror activităţi sunt încadrate pe codurile CAEN 9311 şi 9319 trece de la 5% la 19%", a spus ea.

Prima sesiune a conferinţei "Financial Outcome" a fost încheiată de Luisiana Dobrinescu, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA, transmite sursa precizată: "Să vorbim despre modalităţile eronate de a acorda reduceri comerciale. Reducerea comercială presupune, din principiu, ajustarea bazei de impozitare, o diminuare a bazei de impozitare, atât din perspectiva impozitului pe profit, cât şi al TVA. De cele mai multe ori, companiile care practică reduceri comerciale, au un volum extraordinar de mare. Vorbim despre companiile de desfacere, marii producători. ANAF se duce targetat la marii producători în a căror activitate se găseşte o mare paletă a reducerilor comerciale acordate. Inspecţiile fiscale au sesizat probleme de implementare, pentru că, în aceste mari companii, departamentul de vânzări dictează. Aceste facturi trebuie să aibă o mare justificare în spate sau să fie întocmite corespunzător, pentru că, altfel, sumele generate de reîntregirea bazei de impozitare la impozitul pe profit şi la TVA sunt enorme. De exemplu, marii producători, în special cei internaţionali, emit facturi de tip credit note pentru bugetele de marketing. Aici, riscul se poate muta şi la cumpărător, în cazul în care ANAF ar putea considera că s-a încălcat principiul necompensării şi că acesta trebuia, în fapt, să factureze serviciile de marketing prestate."

Sesiunea a II-A

Camelia Niţă, Managing Director - Tax Reporting & Strategy, PwC Romania, a deschis cea de-a doua sesiune a evenimentului, arată datele comunicatului. Vorbind despre beneficiile acordate angajaţilor sub forma instrumentelor de capitaluri proprii, ea a precizat, potrivit sursei citate: "Avem nişte influenţe: în primul rând, trebuie să vedem cine acordă beneficiile: compania din România sau altă entitate din grup? Trebuie să ţinem cont şi de nota contabilă 643 la 1031, dacă sunt cu decontare în acţiuni. Mai este un aspect important: refacturarea. Firma din România refacturează pe cei de-afară sau cei de-afară refacturează pe cei din România? Legea spune că trebuie să înregistrezi două cheltuieli distincte. Pe de o parte, faci 643 la 1031, cu planul, iar pe de altă parte, dacă vine factură din afară pentru aceste beneficii, faci iar 658 la 451. Din punct de vedere contabil, vorbim de mai multe aspecte: evaluarea iniţială - care este suma efectivă şi în ce perioadă contabilă se înregistrează, reevaluarea beneficiilor - dacă şi când se reevaluează beneficiile înregistrate în contabilitate şi de ajustarea beneficiilor - dacă şi când se ajustează valoarea contabilă a beneficiilor pentru a surprinde modificările generate de beneficiile aferente angajaţilor ce nu mai sunt în companie la momentul atribuirii."

În continuare, Valentina Saygo, Managing Partner, Ask for, a prezentat aspectele ce trebuie avute în vedere pentru închiderea anului financiar, precizând, aşa cum se arată în comunicat: "Să vorbim micilor antreprenori despre importanţa inventarierii şi reglarea stocurilor. Să nu mai avem inventare perfecte, unde nu avem nicio diferenţă. Este important să vorbim şi despre confirmarea soldurilor clienţilor şi ce vine, de fapt şi de drept, cum se prelungeşte prescripţia comercială şi care sunt avantajele pe care le aducem antreprenorului cu această ocazie. Este important să verificăm şi condiţiile de creditare şi/sau finanţare - dacă avem credite pentru investiţii şi banca ne-a pus nişte condiţionări, chiar dacă urmează să repartizăm în dividende şi poate nu trebuie să repartizăm în dividende toţi banii. Învăţaţi-l pe antreprenor să facă lucrurile acestea! Să vorbim şi despre majorarea capitalului social din creditare, mai ales dacă nu avem surse de provenienţă a banilor din creditare. Să ne uităm şi dacă este cazul să se repartizeze sau nu în dividende şi dacă se decapitalizează sau nu firma. Ne păstrăm capitalurile proprii pozitive? Putem beneficia de măsura privind bonificaţiile pentru creşterea capitalului propriu?"

Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, a prezentat în cadrul conferinţei aspectele ce trebuie avute în vedere pentru închiderea anului financiar, în ceea ce priveşte preţurile de transfer, transmite sursa menţionată: "La final de an, sunt foarte interesante ajustările voluntare de transfer pricing. Mai pot fi făcute şi în timpul anului, prin majorări de tarife, majorări de preţ, dar acestea au regimul fiscal al tranzacţiilor comerciale obişnuite dintre doi parteneri comerciali. În schimb, cele care se practică cel mai des sunt ajustările voluntare de final de an. România nu are o legislaţie specifică în acest sens; nu întâlnim în Codul Fiscal posibilitatea de regularizare de ajustări voluntare de transfer pricing. Şi, cu toate astea, Fiscul le recunoaşte neoficial, pentru că avem nişte notificări de conformare foarte des întâlnite anul acesta, cel puţin la clienţii noştri, în care contribuabililor cu pierdere din exploatare sau cu marje mici de profitabilitate şi cu tranzacţii intra-grup li se recomandă să se ajusteze singuri, să îşi recunoască singuri un venit suplimentar din tranzacţiile intra-grup, un venit impozabil, să depună rectificativă şi să plătească un impozit suplimentar. Ajustările voluntare trebuie să aibă la bază cel puţin un studiu de comparabilitate, dacă nu chiar dosarul de transfer pricing", a spus ea.

Narcisa Chirilă, Tax Manager, PKF Finconta, a încheiat ediţia "Financial Outcome" din 2023, vorbind despre măsurile fiscale şi schimbările ce intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, potrivit sursei menţionate: "Astăzi ne oprim asupra impozitului minim în cazul firmelor cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro, impozit care a fost introdus prin Legea 296/2023, iar contextul fundamentat de către autorităţi a fost pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României pe termen lung, pentru constituirea unei discipline fiscale pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, pentru a asigura plata unui impozit pe profit minimal, inclusiv pentru a înlătura practicile de transfer al capitalurilor de marile corporaţii care funcţionează pe teritoriul României.