CABINETUL CÎŢU A IEŞIT MAI BINE DIN COMISII DECÂT ORBAN 2 Pregătiţi de învestire

Nouă candidaţi pentru funcţia de ministru din cei 16 propuşi de premierul desemnat Florin Cîţu au primit aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului. Este un progres înregistrat faţă de propunerile Cabinetului Orban 2, premierul interimar având în urmă cu două săptămâni, cu aceeaşi listă de candidaţi, cu excepţia lui Lucian Heiuş, doar patru miniştri avizaţi pozitiv.

Lista celor cinci avizaţi pozitiv după primele două zile de audieri a fost întregită, ieri, de Bogdan Aurescu, - pentru şefia Ministerului Afacerilor Externe, Marcel Boloş - pentru conducerea Ministerului Fondurilor Europene, Virgil Popescu - pentru Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri şi Marcel Vela - pentru Ministerul Afacerilor Interne.

Bogdan Aurescu a fost avizat pozitiv, pentru a treia oară în ultimele patru luni, cu 23 de voturi pentru, 7 împotrivă şi 3 abţineri.

Dacă în privinţa lui Bogdan Aurescu se preconiza un vot favorabil, prin prisma celorlaltor două obţinute anterior, în cazul lui Marcel Boloş lucrurile au stat cu totul atlfel, deoarece, în urmă cu două săptămâni, ministrul interimar al Fondurilor Europene a primit aviz negativ. Respingerea a avut loc în urma scandalului iscat de promovarea actului normativ prin care dorea transformarea ADR-urilor din simple organizaţii neguvernamentale în autorităţi de management regionale, adică în instituţii ale statului.

Marcel Boloş a reuşit, după 14 zile, să le schimbe opinia membrilor comisiilor de afaceri europene reunite ale Parlamentului şi a obţinut un aviz pozitiv cu 13 voturi pentru, 5 împotrivă şi 5 abţineri,

Actualul ministru interimar al Fondurilor Europene le-a expus parlamentarilor cele şase măsuri propuse de ţara noastră pentru cadrul financiar multianul 2021-2027. Prima se referă la majorarea flexibilităţii între fonduri de la 5% la 15%, ceea ce ar duce la o mai mare alocare pentru proiectele de infrastructură. Tot pentru aceste proiecte, reprezentanţii ţării noastre au propus Comisiei Europene să fie reduse alocările pentru cercetare de la 35% la 30%, diferenţa urmând să fie folosită pentru finanţarea proiectelor de infrastructură mare.

• Simplificarea procedurii pentru beneficiarii fondurilor europene

Autorităţile de la Bucureşti le-au propus partenerilor europeni continuarea aplicării regulii "N+3" şi în perioada de programare 2021-2027, ceea ce înseamnă trei ani în plus, după 2027, pentru finalizarea proiectelor începute anterior. De asemenea, factorii decizionali din ţara noastră doresc ca marile proiecte de infrastructură să poată fi fazate în privinţa execuţiei, ceea ce va asigura finalizarea lor, fără pericolul actual de decomitere a sumelor necheltuite.

Guvernul mai vrea majorarea procentului de prefinanţare oferit de Uniunea Europeană, de la 0,5% pe an la 3% pe an, bani europeni necesari demarării de proiecte, fără a pune presiune şi mai mare pe bugetul de stat.

Marcel Boloş a spus: "Noi suntem în zona în care nevoile naţionale se conturează spre proiectele de infrastructură şi încercăm flexibilizarea sumelor alocate prin programele de finanţare europeană. Susţinem fazarea proiectelore de infrastructură de transport, apă şi energie şi regula N+3. pentru a putea continua finanţarea acestora. Pregătim portofoliul de proiecte pentru următoarea perioadă de programare. Vorbim despre cinci proiecte majore în zona infrastructurii - transport, reţele de apă şi canalizare, de regenerare urbană, de mobilitate şi dezvoltare urbană, de specializare inteligentă".

Referitor la reţelele de apă şi canalizare, ministrul de resort a menţionat că, în ultimele 4 luni, Ministerul Fondurilor Europene a trimis Comisiei de la Bruxelles 33 de aplicaţii în valoare totală de peste 4 miliarde euro.

Boloş a mai spus că a reuşit să simplifice procedurile pentru beneficiarii de fonduri europene. Astfel, de la începutul lunii mai, toţi cei 28.000 de beneficiari, dintre care cei mai mulţi au proiecte derulate prin Programul Operaţional Regional şi prin Programul Operaţional Capital Uman, vor putea să depună în format electronic toate cererile de rambursare a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor. Raportul de progres va fi trimis şi el în format electronic pe site-ul ministerului de resort.

• Green Deal, fără fonduri pentru retehnologizarea minelor

În privinţa implementării în ţara noastră a măsurilor din programul • Green Deal al Comisiei Europene, Marcel Boloş a precizat că în acest moment există o soluţie pentru Valea Jiului, de care vor beneficia şi mai multe unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Gorj.

Marcel Boloş a spus: "Există această nevoie de concentrare a resurselor financiare în anumite zone delimitate, de intervenţie dirijată a fondurilor europene, în limitele impuse de Comisia de la Bruxelles. Am dispus ca autorităţile de management să poată înfiinţa organisme intermediare la nivelul regiunilor. Problema va fi alta: toţi cei care vor să înfiinţeze un Instrument Teritorial Integrat (ITI) va trebui să aibă capacitatea de implementare a proiectelor. În ce priveşte Green Deal, avem componenta de just transition, pentru care măsurile de intervenţie actuale aduc avantaje şi dezavantaje. Partea de avantaje este că zonele miniere poluante pot fi sprijinite prin măsuri de readucere a lor în zona economiei verzi., prin măsuri care ţin de reclificarea personalului şi prin asigurarea finanţării investiţiilor în zona de business şi în partea de turism. Dezvantajul major este că nu avem posibilitatea de retehnologizare a capacităţilor energetice a marilor producători de energie din momentul de faţă. Amintesc că între 30% şi 40% din producţia energetica a României este încă asigurată din combustibilul solid. Pe Green Deal, nu avem posibilităţi de a efectua investiţii în retehnologizarea acestei zone. Va trebui să găsim o formulă de negociere încât să punem ceva în loc, pentru a nu fi afectaţi din punct de vedere al siguranţei energetice naţionale".

La solicitarea liderului USR, Dan Barna, Marcel Boloş a lămurit şi problema unui conflict de interese în legătură cu persoana sa, problemă care a fost ridicată inţial de deputatul european Cristian Ghinea (Alianţa USR PLUS/Renew Europe).

Ministrul interimar al Fondurilor Europene a precizat că s-a adresat Comisiei Europene, în 27 februarie, cu privire la situaţia personală, aceea de decident în cadrul ministerului legat de autorităţile de management şi de deţinător al posturilor de director general al ADR Nord-Vest şi director în cadrul Ministerului Transporturilor - funcţii care sunt blocate pe perioada cât este ministru. Conform declaraţiei lui Marcel Boloş, oficialii europeni nu au identificat niciun posibil conflic de interese. "Este un răpuns oficial al Comisiei, pentru că nu sunt nebun să pun în pericol proiectele derulate din fonduri europene în întreaga ţară", a spus Marcel Boloş, care a precizat că problema creării autorităţilor regionale de management a fost ridicată de Comisia Europeană în 15 ianuarie 2020, iar tema a fost discutată cu mult înainte ca el să devină ministru al Fondurilor Europene.

• Situaţia MGB, analizată de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri

Virgil Popescu, ministrul propus pentru conducerea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, a fost pentru a treia oară avizat pozitiv în ultimele patru luni. De data aceasta a obţinut un scor mai bun comparativ cu cel înregistrat în urmă cu două săptămâni, când a trecut de comisie doar cu două voturi în plus pentru (23 pentru, 21 împotrivă). Virgil Popescu a obţinut ieri 24 voturi "pentru", 4 voturi "împotrivă" şi 3 abţineri.

După audierea din cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului, ministrul interimar al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a ţinut să demonteze orice implicare a Elcen în poluare de zilele trecute din Capitală. El a spus că Elcen a consumat, în ultimele zile, 98,8% gaz şi doar 1,2% păcură, iar consumul s-a încadrat în limitele normale de poluare, sub valorile prevăzute.

Referitor la situaţia Întreprinderii de Maşini Grele Bucureşti(IMGB) a cărei activitate a fost suspendată, deoarece coreenii de la Doosan doresc să închidă societatea respectivă, ministrul Economiei a precizat că a împuternicit un secretar de stat să facă o analiză a situaţiei.

Virigil Popescu a precizat: "Este o întreprindere privată, care nu şi-a respectat intenţiile de gentleman agreement, care prevedeau continuarea activităţii. Se pare că IMGB a fost exceptată lung timp de la plata certificatelor verzi şi vom vedea dacă banii respectiv s-au dus în retehnologizare sau nu. Este de neacceptat ca utilajele respective, unice în România, să fie tăiate la fier vechi. Eu sper ca acolo să nu fie vorba despre o afacere imobiliară".

Virgil Popescu: "Legea offshore, modificată doar de Parlament"

Domnia sa a vorbit şi despre întâlnirea pe care a avut-o cu reprezentanţii OMV Petrom şi despre modificarea legii offshore. Ministrul de resort a spus că a discutat cu cei de la OMV despre priorităţile companiei în ţara noastră şi despre modificarea legislaţiei.

Virgil Popescu a declarat: "Punctul meu de vedere este acelaşi: legea offshore se modifică doar în Parlament, prin consensul tuturor partidelor politice reprezentate în Legislativ. Guvernul României nu modifică legea offshore. Ne-am asumat că nu vom lucra în Guvern pe modificarea legii offshore, pentru că avem experienţa negativă a PSD cu privire la modul în care guvernele lor şi majoritatea parlamentară din jurul acestei formaţiuni politice au lucrat la legea respectivă".

Legat de proiectele privind înfiinţarea unor zone eoliene în Marea Neagră, ministrul Energiei a spus că viitoarele ferme eoliene ar trebui să fie introduse în Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice, după care să fie prinse pe fondurile de finanţare natională şi europene.

Virgil Popescu a spus: "Dacă sunt bancabile, nu vom avea probleme cu finanţarea acestora. Orice energie regenerabilă poate fi finanţată prin fonduri europene sau printr-o schemă de finanţare naţională. Guvernul nu s-a hotărât până acum şi nici Parlamentul nu a modificat vreo lege. Anul acesta dorim să luăm o decizie cu privire la viitoarele ferme eoliene din Marea Neagră, dar aştept aprobarea bugetului Uniunii Europene".

Ultimul candidat audiat, Marcel Vela a primit şi el aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Afacerilor Interne din partea Comisiilor reunite pentru apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Referitor la ameninţarea lansată de autorităţile din Turcia cu privire la valul de migranţi sirieni care vor intra în Europa, Marcel Vela a precizat că ţara noastră are o capacitate de cazare pentru migranţi de 1300 de locuri, cu posibilitatea extinderii până la 2700 de locuri. Ministrul interimar al Internelor a spus că în cazul apariţiei unui flux masiv de migranţi va fi pus în aplicare un document care stabileşte măsuri pentru gestionarea situaţiei.

Votul pentru învestirea guvernului Cîţu va fi dat de Parlament în şedinţa de plen de săptămâna viitoare. Pentru învestire, guvernul are nevoie de 233 de voturi favorabile.