CABINETUL ORBAN 2, IDENTIC CU GUVERNUL ORBAN 1 Liberalii, decişi să ajungă la alegerile parlamentare anticipate

Guvernul PNL a căzut în picioare şi nu a pierdut nimic. Toţi miniştrii Cabinetului Orban 1 sunt pe aceleaşi poziţii. Premierul desemnat Ludovic Orban a depus, ieri, la Parlament lista noului Guvern, care este copy-paste după aceea a Executivului demis săptămâna trecută de 261 de parlamentari. Viitorul Executiv ar urma să aibă tot 16 ministere şi un vicepremier - Raluca Turcan.

Doar programul de guvernare a fost ajustat pe ici, pe colo, prin punctele esenţiale în funcţia de ceea ce premierul Ludovic Orban consideră că a îndeplinit în primul mandat.

De altfel, premierul desemnat a declarat: "Programul de guvernare reprezintă o actualizare a vechiului program din 4 noiembrie. Am scos din programul de guvernare obiectivele atinse şi am mai adăugat obiective în zona fondurilor europene, afaceri interne, dezvoltare şi administrare locală. (...) Guvernul va avea aceeaşi componenţă. Sunt mulţumit de activitatea miniştrilor şi, ca atare, echipa guvernamentală e propusă în aceeaşi componenţă ca şi guvernul care a funcţionat începând cu 4 noiembrie".

Printre priorităţile trecute în noul program de guvernare se numără finalizarea proiectului legislativ privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, constituirea grupurilor de lucru pentru modificarea legislaţiei penale conform deciziilor Curţii Constituţionale, recomandărilor din raportul pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare, prin raportul Greco şi Opiniilor Comisiei de la Veneţia. O altă prioritate o reprezintă continuarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală, cu eficientizarea cheltuielilor de la bugetul de stat şi controlul plăţilor efectuate. Alte măsuri trecute în programul de guvernare sunt modernizarea drumului judeţean Câmpina-Valea Doftanei-Săcele pentru fluidizarea traficului pe Valea Prahovei, modificarea statutului CEC Bank şi statutului Exim Bank, stimularea investiţiilor în offshore şi dezvoltarea capacităţilor în care statul este acţionar în domeniul energiei, pregătirea listării unui pachet minoritar de acţiuni de la Hidroelectrica la Bursa de Valori Bucureşti şi încheierea exerciţiului financiar 2020 cu un deficit de 3,6% din Produsul Intern Brut.

Soarta propunerii înaintată Parlamentului de Ludovic Orban pare să aibă un final nefericit, ţinând cont de faptul că preşedintele PNL a anunţat deja că le-a solicitat deputaţilor şi senatorilor liberali să se abţină de la votarea propriului Cabinet. Ceea ce ar constitui o nouă premieră a parlamentarismului românesc post-1990, după premiera trântirii propriului guvern Grindeanu de către social-democraţi.

Decizia liberalilor este acoperită de ceea ce Ludovic Orban a calificat drept obiectiv prioritar. Liderul PNL a spus: "La 1 septembrie 2019, începutul fostei sesiuni parlamentare, când am anunţat procedura de depunere a moţiunii, am anunţat obiectivul nostru principal: alegerile anticipate. Obiectivul nostru de bună guvernare nu poate fi realizat decât dacă puterea revine la cetăţeni, prin intermediul anticipatelor".

Practic, premierul a depus la Parlament o formulă de guvern, pe care, dacă în urmă cu trei luni dorea să o vadă învestită de Legislativ, acum o vrea respinsă, pentru a continua procedura declanşării alegerilor anticipate. Pentru că scopul scuză mijloacele.

În acest timp, social-democraţii susţin că vor contesta la Curtea Constituţională decizia preşedintelui Klaus Iohannis de desemnare a lui Ludovic Orban pentru funcţia de premier, în condiţiile în care acesta din urmă a fost demis de Parlament.

Titus Corlăţean, preşedintele interimar al Senatului a declarat, ieri: "Noi vom trimite în perioada imediat următoare aceste contestaţii de la Cameră şi de la Senat către Curtea Constituţională şi bineînţeles că vom discuta, ne vom consulta. Ce este important este decizia sesizării Curţii Constituţionale şi această contestaţie care, din punctul meu de vedere, este pe deplin justificată şi aşteptăm o soluţie de fond, sperăm noi favorabilă, a CCR. Mai departe, paşii procedurali şi alte chestiuni sunt subiect de consultări şi (...) cu conducerea Camerei".

La prima vedere, se pare că demersul celor din PSD va fi sortit eşecului, atât timp cât social-democraţii nu se încadrează, pentru a propune un premier, în prevederile art. 103 din Constituţie.

Conform textului constituţional, preşedintele ţării desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului, care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Cum PSD nu are o astfel de majoritate, iar textul constituţional nu menţionează o majoritate constituită din înţelegerile verbale ale forţelor politice, preşedintele se consultă cu partidele parlamentare şi ia singur o decizie. În cazul de faţă, Klaus Iohannis l-a desemnat pe Ludovic Orban pentru funcţia de prim-ministru, care tocmai a cerut votul de încredere al Parlamentului asupra noului program de guvernare şi a componenţei Guvernului, chiar dacă ea este aceeaşi cu a fostului Executiv demis în urmă cu o săptămână.

Referitor la demersul PSD privind sesizarea CCR, Ludovic Orban a spus: "Strategia de tergiversare pe care se pare că vrea să o pună în practică PSD îi va face pe social-democraţi şi mai penibili, şi mai antipatizaţi de români. Cei din PSD vor înţelege că nu pot boicota procedurile. Ne gândim şi la soluţii pentru a contracara un boicot făţiş din partea parlamentarilor PSD".

Conform prevederilor regulamentare, Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului vor stabili data şedinţei comune la cel mult 15 zile de la primirea programului şi a listei guvernului. Fiecare candidat pentru funcţia de ministru va fi audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru. În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţă comună.

Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Votul este secret, cu bile.

Chiar dacă actuala propunere va fi respinsă de plenul Parlamentului, nimic nu îl împiedică pe preşedintele Iohannis să îl mai desemneze încă o dată pe Ludovic Orban, iar acesta din urmă să propună acelaşi Cabinet. Fără să ţină cont de declaraţiile liderilor USR şi PLUS, Dan Barna şi Dacian Cioloş, care susţin că ar dori să intre la guvernare.

Din punctul de vedere al lui Ludovic Orban, un asemenea demers vine prea târziu, atât timp cât USR a refuzat în toamnă să facă parte din fostul Guvern. Mai mult, preşedintele PNL nici nu concepe vreo alianţă electorală cu cele două formaţiuni politice şi susţine că liberalii vor avea proprii candidaţi la alegerile locale.

Momentul pare favorabil pentru cei din PNL care, prin preluarea şefiei luptei anti-PSD şi prin atitudinea lor, doresc să îşi maximizeze şansele pentru alegerile parlamentare, pentru a propune o guvernare de dreapta, fără alte imixtiuni ideologice de stânga sau de centru.

În acest timp, PSD urmăreşte conservarea propriului electorat, în timp ce marii perdanţi ai actualului duel politic dintre social-democraţi şi liberali, par a fi cei de la USR şi PLUS.