CADOU DE CRĂCIUN PENTRU GUVERNUL CIUCĂ Parlamentul a aprobat bugetul de stat pentru anul 2022

Plenul reunit al Parlamentului a aprobat, ieri, bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor, după trei zile de dezbateri pe repede-înainte a celor două acte normative în comisiile de specialitate şi în şedinţa comună a senatorilor şi deputaţilor.

Bugetul de stat a fost adoptat cu 294 voturi pentru şi 120 voturi împotrivă, în timp ce pentru bugetul asigurărilor sociale de stat s-au înregistrat 291voturi pentru şi 119 voturi împotrivă.

Imediat după votarea celor două acte normative, reprezentanţii USR au anunţat că vor ataca la Curtea Constituţională cele două bugete.

"S-a adoptat un buget al clientelismului iresponsabil, un buget al pedepsirii românilor care nu au votat PSD şi PNL, un buget în care s-au aprobat amendamentele extremiştilor şi care nu s-a aprobat niciun amendament depus de USR. Vom ataca aceste legi la Curtea Constituţională", a declarat, imediat după anunţarea rezultatului votării, deputatul Dan Barna, vicepreşedintele USR.

Conform proiectului de lege adoptat de Parlament, bugetul de stat pe 2022 este construit pe o creştere economică de 4,6% a PIB la un produs intern brut nominal de 1.317 miliarde de lei şi un deficit bugetar cash de 5,84%, cu venituri estimate de 439,98 miliarde de lei (33,4% din PIB) şi cheltuieli de 516,97 miliarde de lei (39,2% din PIB). Deficitul pe metodologia ESA din 2022, folosită de Comisia Europeană, ar urma să fie de 6,24% din PIB.

De notat că veniturile totale ale bugetului pentru anul curent (2021) sunt estimate la 387,73 miliarde de lei, în creştere cu 65 de miliarde faţă de anul pandemic 2020, iar cheltuielile la 472,64 miliarde de lei, cu un plus de 48 de miliarde faţă de 2020.

La baza veniturilor estimate pe anul 2022 a fost inclusă o ţintă de 10,7 miliarde lei, susţinută de măsuri de îmbunătăţire a colectării, din care TVA +7,2 miliarde lei, contribuţii sociale +2,5 miliarde lei, impozit pe profit +0,7 miliarde lei şi impozit pe venit +0,3 miliarde lei. Totodată, statul prognozează, din nou, cum a făcut şi în bugetele ultimilor trei ani, că va avea încasări de câteva miliarde de lei din licitaţia de valorificare a frecvenţelor 5G. În acest buget se precizează suma de 2,5 miliarde de lei. De asemenea, inflaţia medie anuală din 2022 ar urma să fie de 6,5%, cu o rată la final de an de 4,7%, cu un câştig salarial mediu net lunar de 3.775 de lei. Totodată, raportat la strategia fiscal-bugetară 2021-2024 publicată anul trecut de guvernul Cîţu, cheltuielile totale ale bugetului pe 2022 sunt mai mari cu 68,44 miliarde de lei. Strategia fiscal-bugetară aferentă bugetului pe 2021 vorbea de cheltuieli de 448,53 de miliarde de lei în 2022.

Pentru anul 2022, cheltuielile de personal ale statului sunt estimate la 8,8% din PIB. De notat că cheltuielile de personal (salariile, sporurile şi toate celelalte categorii de venituri ale angajaţilor din sectorul bugetar) sunt a doua cea mai mare cheltuială din buget după cheltuielile cu asistenţa socială (în mare parte pensii, aici fiind incluse şi pensiile speciale). Astfel, în 2022, cheltuielile cu veniturile bugetarilor vor fi de 115,4 miliarde de lei, iar pentru 2023 şi 2024 sunt estimate creşteri foarte mici de câte 3 miliarde de lei anual, de unde se deduce că strategia fiscal-bugetară prevede o îngheţare a majorităţii veniturilor din sectorul public şi în 2023 şi 2024. În 2022, pe lângă poliţişti şi militari, doar cei din educaţie şi din sănătate primesc majorări salariale. În sectorul bugetar, în medie, salariile sunt cu 65% mai mari decât în sectorul privat, iar sectorul bugetar angajează 20% din forţa de muncă ocupată din ţara noastră.

În ceea ce priveşte cheltuielile cu asistenţa socială, acestea vor prognozate să scadă uşor ca pondere în PIB la 12,2% în 2022. Nominal, cheltuielile cu asistenţa socială ar urma să fie de 160,4 miliarde de lei în 2022, în creştere de la 147,66 miliarde de lei în 2021. În 2022, pensiile cresc cu 10%, pensionarii cu pensii mai mici de 1.600 de lei beneficiind şi de un ajutor de iarnă astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei în luna ianuarie 2022.

Cheltuielile cu asistenţa socială au o pondere de 31,0% în total cheltuieli pentru 2022, în timp ce cheltuielile de personal au o pondere de 22,3% din total.

Cheltuielile de investiţii vor rămâne ridicate în ideea în care se vrea o creştere economică bazată pe investiţii, asta în ciuda execuţiei slabe din 2021 faţă de ce trebuia să se întâmple conform legii bugetului pe 2021. Astfel, cheltuielile de investiţii în 2022 sunt prognozate la 6,7% din PIB, adică 88,78 miliarde de lei, respectiv 17,2% din totalul cheltuielilor din 2022.

• Din 4225 de amendamente depuse de AUR, au fost aprobate doar trei

Amintim că deputaţii şi senatorii au aprobat, miercuri noaptea, în şedinţa plenului reunit care a durat peste şase ore, proiectul de buget pe anul 2022 pe articole, precum şi anexele conţinând bugetele ordonatorilor principali de credite, iar ieri a fost dat doar votul final. Au fost admise mai multe amendamente dintre cele câteva mii - din care 4225 de amendamente depuse de reprezentanţii Alianţei pentru Unirea Românilor - care fuseseră respinse în Comisiile reunite de buget-finanţe. Printre acestea, s-au numărat două amendamente referitoare la suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului cu fonduri pentru renovarea bisericilor şi, respectiv, pentru funcţionarea Mitropoliei Basarabiei. Un amendament a fost susţinut de liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, iar celălalt de liderul deputaţilor AUR, George Simion. Conform amendamentului propus de Alfred Simonis, se majorează bugetul SGG pe anul 2022 cu suma de 160.000.000 lei la creditele de angajament şi creditele bugetare pentru susţinerea cultelor. Amendamentul adoptat, la propunerea lui George Simion, prevede suplimentarea bugetului SGG cu suma de 4.800.000 lei pentru funcţionarea Mitropoliei Basarabiei. Au fost respinse mai multe amendamente privind îmbunătăţirea infrastructurii spitaliceşti, rutiere sau şcolare, dar şi unul depus de USR privind "reducerea la un leu a bugetului Academiei Oamenilor de Ştiinţă".

Senatorii şi deputaţii au mai aprobat, la dezbaterea proiectului bugetului de stat pe 2022, un amendament care prevede suplimentarea bugetului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pentru o serie de investiţii de infrastructură în comuna Valea Lungă (judeţul Alba), oraşul-staţiune Amara (Ialomiţa) şi comuna Pufeşti (Vrancea). Amendamentul a fost susţinut de George Simion.

Deputatul Claudiu Năsui (USR) a depus un amendament pentru a schimba modul în care sunt alocaţi banii Sectoarelor din Capitală. Amendamentul a fost respins cu 84 voturi pentru, 226 voturi împotrivă.

• Discuţii aprinse şi la dezbaterea bugetului asigurărilor sociale de stat

Dezbaterea şi votarea, pe articole, a proiectului de lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor a iscat dezbateri aprinse în şedinţa de ieri a plenului Parlamentului, coaliţia de guvernare fiind acuzată de reprezentanţii opoziţiei că majorarea pensiilor abia acoperă creşterea inflaţiei şi că nu există un echilibru în sistemul de protecţie socială.

"Bugetul pe care îl aprobaţi este un buget inerţial, în sensul în care acoperă obligaţiile statului faţă de pensionari, de persoanele cu dizabilităţi, faţă de copii. Altceva nu faceţi. Vorbiţi despre eliminarea inechităţilor şi tocmai aţi luat o decizie profund nedreaptă pentru oamenii care muncesc din această ţară. Aţi început cu creşterea pensiei sociale care ajunge la 1000 lei, mai mult decât pensia minimă de 801 lei pe care o ia o persoană care a muncit o viaţă. E o primă măsură de injustiţie. România trebuie să încurajeze munca şi pe cei care plătesc un stagiu complet de cotizare. Pentru beneficiarii de pensii sociale se pot găsi măsuri de sprijin prin servicii, care ar fi putut să existe dacă aţi fi sprijinit administraţiile locale în acest sens. Practic, în pensii faceţi o varză continuă(...). Sper să nu se mai ajungă la miile de solicitări de recalculare a pensiilor pe care le-am găsit nerezolvate în minister", a spus, la dezbaterile generale pe legea bugetului asigurărilor sociale de stat, Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii în guvernele Orban.

Reprezentanţii opoziţiei au mai cerut ca pensionarii să nu fie nevoiţi să plătească asigurările medicale şi au solicitat eliminarea pensiilor speciale.

Critici au venit şi din partea unor parlamentari din arcul puterii. Eva-Andrea Csep, din partea UDMR, a arătat că alocarea de 7,7% din PIB pentru sistemul social ţara noastră stabilită de coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR, ne situează mult sub media europeană, de 19,2% din PIB, privind alocările protecţia socială.

Bugetul asigurărilor sociale de stat a trecut şi el de votul Parlamentului cu 291 voturi pentru şi 119 voturi împotrivă.