Războiului din Fâşia Gaza, teama de majorare a deficitului şi de creşterea economică redusă au determinat investitorii instituţionali din Israel să transfere 151 miliarde de şecheli (echivalentul a aproape 40,2 miliarde de dolari americani) în străinătate, de la începutul lunii octombrie 2023, conform publicaţiei israeliene Calcalist.
Suma este calculată de Calcalist pe baza datelor raportate de către fondurile de pensii şi fondurile de asigurări (n.r. engl - provident fund, fond de pensii administrat de guvern), către autoritatea israeliană de reglementare a pieţelor israeliană.
Potrivit raportărilor, expunerea medie în străinătate a investitorilor instituţionali din sectorul fondurilor de asigurări a crescut de la 51,7% la începutul lunii octombrie 2023 la 56,3% la sfârşitul lunii iulie a acestui an (termenul până la care au fost actualizate datele).
Marii investitori instituţionali din sectorul asiguărilor administrează active de 682 miliarde de şecheli, ceea ce înseamnă că valoarea plasamentelor în străinătate ale acestui sector a ajuns la 384 miliarde de şecheli. Pentru comparaţie, înainte de război, valoarea activelor sectorului investită în străinătate se ridica la circa 306 miliarde şecheli, în vreme ce sectorul administra 592 miliarde şecheli. Prin urmare, de la începutul războiului, sectorul a acumulat 90 miliarde, în vreme ce expunerea în străinătate a crescut cu 78 miliarde şecheli, ceea ce înseamnă că aproape fiecare şechel ce intră în sistem este investit în afara graniţelor, potrivit Calcalist.
• Migdal Insurance: "Banii primiţi de instituţionali în ultimele luni merg în străinătate: motivul este legat de situaţia sumbră din punct de vedere politic"
Situaţia din piaţa pensiilor este similară, dar mai moderată. Investitorii instituţionali au crescut expunerea medie în străinătate a fondurilor de pensii la 50% în iulie anul acesta, de la 47,6% la începutul lunii octombrie 2023, conform sursei menţionate.
Fondurile de pensii gestionează 854 miliarde şecheli, astfel că 427 miliarde sunt investite în străinătate, comparativ cu începutul lunii octombrie, când sectorul administra 716 miliarde şecheli, în vreme ce capitalul investit în străinătate totaliza 341 miliarde şecheli. Cu alte cuvinte, de la începutul războiului, activele fondurilor de pensii din Israel au crescut cu 136 miliarde şecheli, din care 86 miliarde au fost direcţionate în străinătate.
Conform Calcalist, războiul nu este singurul motiv pentru care fondurile locale caută să investească banii peste graniţe. De altfel, în primele luni ale conflictului, investitorii instituţionali israelieni chiar începuseră să-şi crească expunerea pe piaţa internă. Asta, pe baza ideii că piaţa israeliană de acţiuni şi obligaţiuni reprezenta o oportunitate de investiţie pe termen lung, mai ales în lumina faptului că investitorii străini fugiseră, ceea ce dusese preţurile acţiunilor şi obligaţiunilor în jos. În plus, creşterea expunerii locale exprima o solidaritate a managerilor de investiţii israelieni care doreau să-şi arate încrederea în piaţa internă.
Cu toate acestea, începând din februarie, perspectiva instituţionalilor s-a schimbat.
Yuval Be'er Even, director asociat de investiţii la Migdal Insurance, spune: "Banii primiţi de instituţionali în ultimele luni merg în străinătate, este un proces clar. Motivul este legat de situaţia sumbră din punct de vedere politic (...). Acordul legat de ostatici este tot mai îndepărtat, ceea ce arată că luptele vor continua, fapt care are multe consecinţe. Prima este nevoia statului de a finanţa lupta. Guvernului îi este greu să strângă bani din străinătate la dobânzi bune, astfel încât povara pentru investitorii instituţionali este mare, dar există o limită pentru cât pot prelua aceştia. Recent şi datele economice încep să schioapete, iar inflaţia ridică din nou capul".
În aprilie, S&P a retrogradat ratingul de credit al Israelului de la AA la A+, menţinând perspectiva negativă. În plus, inflaţia a continuat să crească în aprilie, diminuând aşteptările privind o reducere a ratei dobânzii. În aprilie şi mai a devenit mai clar că deficitul Israelului va creşte, care a urcat la 7%. Inflaţia publicată ieri indică o rată anuală de 3,6%, ceea ce amână o posibilă reducere a dobânzii, în vreme ce creşterea economică în cel de-al doilea trimestru al anului a fost de doar 0,2%, respectiv o rată anuală de 0,7%, conform Calcalist.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.09.2024, 05:08)
Odata cu investitiile lor se importa si serviciile de forta care nu se retin de la nimic, instabilitatea in politica si amenintarea terorismului din Orientul Mijlociu.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.09.2024, 09:38)
presupun ca au folosit pagere pentru transfer...
3. Au cumparat pagere ?
(mesaj trimis de anonim în data de 18.09.2024, 10:18)
Sau au investit intr o companie din strainatate ca sa fabrice pagerele explozibile ,de acoperire . Romania nu poate ignora ca intrarea unor companii tehnologice din Israel poate avea consecinte grave de securitate si de responsabilitate in fata altora din exterior . Nota bene ,nu au uitat sa specifice ca au anuntat agentiile americane despre inovatia cu pagerele : extrapolam ,pentru o alta inovatie ulterioara pot sa implice statul roman .
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.09.2024, 13:09)
Pai e foarte desteapta faza cu pagerele. Au busit o gramada de teroristi!