Căldură fără precedent şi dezastre naturale

Datele statistice indică o lună iulie fără precedent din punct de vedere al temperaturilor înregistrate. Specialiştii se tem că aceast val de caniculă va duce şi la înmulţirea dezastrelor naturale.

Luna trecută a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată în lume, depăşind chiar temperaturile din iulie 2016, potrivit datelor serviciului european Copernicus privind schimbările climatice. "Luna iulie este în general cea mai caldă a anului în lume, dar, potrivit datelor noastre, actuala lună iulie a fost cea mai caldă de când se fac măsurători meteo", se arată în comunicatul difuzat luni de şeful agenţiei, Jean-Noël Thepaut. "Prin continuarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi impactul asupra creşterii mondiale a temperaturilor, recordurile vor continua să fie doborâte", a avertizat el. Potrivit datelor Copernicus, mercurul a urcat în iulie cu 0,04 grade Celsius, depăşind precedentul record din iulie 2016, an marcat de influenţa unui El Nino puternic. Această diferenţă este atât de mică, încât este posibil ca alte organisme de referinţă, care colectează şi analizează datele în mod diferit, să ajungă la alte concluzii, arată comunicatul. Potrivit Copernicus, temperatura medie a lunii iulie 2019 a fost cu 0,56 grade Celsius mai mare decât media perioadei 1981-2000 şi cu 1,2 grade Celsius peste nivelul preindustrial - baza de referinţă a experţilor ONU pentru climă. Luna iulie a fost marcată de o caniculă scurtă dar intensă în Europa de Vest, unde în ţări precum Germania, Belgia sau Olanda s-a doborât recordul absolut al celor mai ridicate temperaturi. Copernicus notează că temperaturile au fost peste media normală şi în zone nordice ca Alaska, Groenlanda şi în unele părţi ale Siberiei, precum şi în Asia centrală şi în unele regiuni ale Antarcticii.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) estimează că 2019 ar trebui să fie inclus în Top 5 al celor mai călduroşi ani din istoria recentă.

O scurtă trecere în revistă a fenomenelor naturale extreme înregistrate anul trecut îi determină pe specialişti să susţină că avem motive reale de îngrijorare. Fenomenele naturale extreme au afectat în anul 2018 numeroase regiuni locuite de pe Pământ, unele localităţi fiind dis-truse parţial şi chiar în totalitate de incendii, cutremure, valuri tsunami sau inundaţii, care au lăsat în urmă numeroa-se victime şi sinistraţi. Anul 2018, care a ocupat locul al patrulea în topul celor mai călduroşi înregistraţi vreodată pe Terra, a adus o serie de condiţii meteorologice extreme, o caracteristică majoră a modificărilor climatice, conform unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Astfel, sezonul ciclonic a fost deosebit de activ în Pacificul de Nord-Est, unde energia ciclonică acumulată a fost cea mai mare înregistrată, de la debutul monitorizărilor din satelit. În Europa, unul dintre valurile de frig cele mai marcante din aceşti ultimi ani, a fost înregistrat pe întregul continent, la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie, fiind urmat de o căldură şi o secetă excepţionale, care au provocat zeci de decese şi uriaşe incendii de pădure, precum cele din Scandinavia. Totodată, astfel de fenomene au avut un impact semnificativ asupra agriculturii, ecosis-temelor şi infrastructurii, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale. În Grecia, aproape 100 de persoane au fost ucise în cele mai devastatoare incendii de vegetaţie din ultimii ani, iar temperatura a depăşit 40 de grade Celsius. Peste 1.200 de locuinţe au fost distruse de flăcări. Suedia a înregistrat cea mai călduroasă lună iulie din ultimii 250 de ani, situaţie ce a provocat o schimbare geografică majoră: piscul sudic al masivului Kebnekaise din zona arctică a scăzut doar în luna iulie cu 14 centimetri pe zi şi a fost depăşit în înălţime de vârful nordic al aceluiaşi masiv, care a devenit cel mai înalt punct din Suedia, cu o altitudine de 2.096,8 metri. De asemenea, această ţară a fost afectată şi de importante incendii de pădure în iulie, inclusiv unele izbucnite dincolo de Cercul Arctic. Temperaturile maxime extreme pentru regiunile nordice au făcut ca în Norvegia să se înregistreze valori neobişnuite, iar în Laponia, un loc caracterizat de prezenţa zăpezii şi a frigului, termometrele au indicat în iulie 33 de grade Celsius. În Japonia, zeci de persoane au murit din cauza temperaturilor extreme, care în anumite regiuni au atins valori record de 41,1 grade Celsius în oraşul Kumagaya, la 60 de kilometri nord-vest de Tokyo. Statul american California, care se confruntă cu o secetă cronică de mai mulţi ani, a fost afectat de incendii violente. "Camp Fire", care a izbucnit în noiembrie 2018, a făcut cel puţin 85 de victime, a fost cel mai devastator din istoria acestui stat. În urma incendiului, localitatea montană Paradise, o comunitate cu o populaţie de peste 27.000 de locuitori, situată la aproximativ 280 de kilometri de oraşul San Francisco, a fost complet distrusă. Canicula a fost resimţită intens şi în Spania, Italia, Franţa şi Portugalia, unde s-a înregistrat un record istoric: 45,2 grade Celsius, în Alvega. Totodată, Germania a avut parte de cea mai severă secetă din ultimii peste o sută de ani, iar vara aceasta a fost a doua cea mai călduroasă din istoria înregistrărilor meteorologice, începute în 1881. De asemenea, incendiile de vegetaţie au distrus sute de mii de hectare şi în alte zone ale lumii, precum Argentina, Indonezia, Australia, Orientul Îndepărtat Rus şi provincia canadiană Columbia Britanică.

Precipitaţiile abundente, care au căzut într-un interval scurt de timp în unele zone de pe glob, au provocat importante viituri şi alunecări de teren, soldate cu mii de decese, sute de mii de sinistraţi şi pagube materiale însemnate. Printre regiunile cele mai afectate în 2018 de inundaţii, s-a numărat vestul Japoniei. Nici India nu a fost ocolită de inundaţii şi alunecări de teren catastrofale, numărul deceselor provocate de muson fiind de ordinul sutelor. Cele mai afectate au fost statele Uttar Pradesh şi Kerala. Bilanţul publicat la sfârşitul lunii august al inundaţiilor din Kerala, cele mai grave pe care le-a suferit în ultimul secol acest stat din sudul Indiei, au indicat 445 de morţi. În luna ianuarie, ciclonul Ava a lovit Madagascar provocând 51 de decese şi lăsând în urmă mii de sinis-traţi. La sfârşitul lunii aprilie, cel puţin 34 persoane din Rwanda au fost ucise de torenţi şi de fulgere în urma furtunilor. Circa 150 de persoane au murit în Kenya, în inundaţiile produse în sezonul ploios, la acest bilanţ adăugându-se cel puţin 47 de victime ale ruperii barajului Solai în urma precipitaţiilor abundente.Crucea Roşie a anunţat la începutul lunii septembrie 2018, că inundaţiile grave care au afectat Coreea de Nord, au lăsat în urmă cel puţin 76 de morţi şi mii de sinistraţi. Inundaţiile catastrofale înregistrate în luna septembrie în sud-estul Statelor Unite, provocate de trecerea furtunii Florence, au lăsat în urmă circa 50 de morţi şi pagube materiale estimate la mai multe miliarde de dolari. Întemperiile care au afectat în luna septembrie Nigeria, au provocat moartea a circa 200 de persoane, după ce în iulie, cel puţin 49 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma inundaţiilor din nord-vestul ţării. Cutremurele au provocat în 2018 mii de victime şi pagube materiale de amploare. Seismele cu cel mai semnificativ impact au fost înregistrate într-o serie sumbră în Indonezia, un arhipelag cu 17.000 de insule şi insuliţe, care se află în zona vulcanică numită Cercul de Foc al Pacificului. Mii de persoane au fost evacuate în urma erupţiilor vulcanice. Vulcanul Fuego ("Vulcanul de Foc") din Guatemala, situat la aproximativ 50 de kilometri de capitala ţării, a înregistrat în 2018 mai multe erupţii, soldate cu cel puţin 190 de morţi. O altă serie de erupţii de mare impact au fost cele ale vulcanului Kilauea din Hawaii. Lava ejectată de acesta a acoperit un perimetru de 34,7 kilometri pătraţi din suprafaţa insulei, distrugând peste 700 de locuinţe, determinând evacuarea mai multor mii de rezidenţi şi rănind mai multe persoane. Activitatea vulcanului Kilauea a marcat cea mai îndelungată erupţie fără întrerupere înregistrată vreodată în zona joasă East Rift, a acestui vulcan. Un număr important de erupţii, au fost înregistrate şi în Indonezia, pe insulele Sumatra, Java, Bali - principala destinaţie turistică a ţării - şi Sulawesi. De asemenea, un vulcan din Indonezia, cunoscut drept "copilul'' legendarului Krakatau (sau Krakatoa), a erupt în iulie. Printre alţi vulcani care s-au trezit la viaţă în 2018, se numără Mayon din Filipine, Kusatsu Shirane, Shinmoe şi Io din Japonia, Turrialba din Costa Rica, Manaro Voui din arhipelagul Vanuatu, dar şi Etna, situat pe insula italiană Sicilia.

Toate aceste date nu sunt deloc încurajatoare, este tot mai evident că se înmulţesc fenomenele naturale extreme, care provoacă mari dezastre.