Camera Deputaţilor a respins moţiunea simplă pe buget

Moţiunea simplă pe buget intitulată "Guvernul USL - frâna de motor a bugetului", iniţiată de grupul parlamentar al PDL, a fost respinsă, ieri, de plenul Camerei Deputaţilor cu 130 de voturi "împotrivă", 43 voturi "pentru" şi 15 abţineri. Deputaţii PDL ceruseră prezentarea bugetului de stat şi a bugetului pentru asigurările sociale pentru anul viitor până la 1 noiembrie 2012. Aceştia i-au acuzat pe actualii guvernanţi că nu militează pentru intrarea în zona euro, că favorizează explozia cursului valutar şi că accentuează criza economică şi financiară.

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu, a declarat, în cadrul dezbaterii pe tema moţiunii, că proiectul de rectificare a bugetului de stat cuprinde modificări în cadrul structurii sale, însă ţinta de deficit bugetar de 2,2% din Produsul Intern Brut (PIB), pe standard cash, respectiv de 3% din PIB, pe standard ESA, pentru acest an, agreat cu instituţiile financiare internaţionale, urmează să fie menţinute. "Noi am negociat cu FMI , CE şi BM, iar instituţiile sunt de acord că modul în care se va opera rectificarea este în concordanţă cu cele negociate, adică deficit bugetar de 2,2% din PIB, raportul dintre încasări şi plăţi, iar după metoda care ia în calcul plăţile şi creanţele în raport cu Uniunea Europeană - deficit de 3%. Acesta este calculat după metodologia europeană", a precizat domnia sa.

Florin Georgescu a explicat că proiectul de buget pentru anul viitor se află, încă, în faza de discuţii, iar schimbările care vor apărea în cadrul bugetului urmează să fie prezentate după aprobarea acestuia în cadrul şedinţei de Guvern. Ministrul Finanţelor Publice a subliniat că nu vor exista probleme cu asigurarea salariilor din serviciile publice sau cu plata pentru furnizorii restanţi de către ministerele care au primit servicii din partea unor companii private.

Deficitul bugetar aferent lunii trecute este cu 11,5 miliarde lei mai mic decât estimările iniţiale, a adăugat domnia sa. Florin Georgescu a arătat: "Suma de 11,5 miliarde lei reprezintă deficitul neconsumat, nu excedent. Deficit este atunci când ai cheltuieli mai mari decât veniturile. În septembrie 2012, deficitul era de 1,2%. Restul este economie la deficit, dar nu este excedent. Anul se va încheia cu deficit de 2,2%".

• FMI nu negociază în campanie electorală

Florin Georgescu a declarat că Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu negociază cu statele în care au loc campanii electorale, următoarea misiune a Fondului urmând să vizeze subiecte legate de creşterea economică, rata inflaţiei, deficitul bugetar şi datoria publică. Domnia sa a precizat: "Nu se negociază cu FMI în campanie electorală. La 16 octombrie FMI a trimis un comunicat în care se spune că dânşii nu negociază în campania electorală. FMI negociază cu un guvern democratic, legitim, după. Vom discuta cât va fi creşterea economică, rata inflaţiei pe anul viitor, deficitul bugetar, datoria publică. Asta nu înseamnă că putem depune bugetul pe 1 - 2 decembrie. Aceste negocieri necesită destul timp şi nu este în practica partenerilor externi de a negocia în campania electorală. Astfel, excludem posibilitatea de a furniza un buget Parlamentului pentru că, din punct de vedere legal şi procedural, nu avem elemente de sprijin".

Ministrul Finanţelor Publice a amintit că acordul cu FMI prevede că Guvernul nu poate să avanseze un proiect de buget fără să negocieze, în prealabil, nivelul ratei inflaţiei, al creşterii economice, ponderea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare în PIB, sau nivelul ratei inflaţiei.

FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană (CE) au acceptat modificările legislative care prevăd ca, în acest an, prezentarea bugetului de stat pentru anul viitor să fie prezentat, spre aprobare, Parlamentului până la sfârşitul anului, deoarece, astfel, pot avea loc negocieri după alegerile generale parlamentare, a declarat Florin Georgescu. "FMI şi CE au fost de acord cu OUG 47 din 2012 (n.r. care prevede ca, în anii în care au loc alegeri parlamentare, proiectul de buget să fie supus spre aprobare cel mai târziu în ultima zi a anului respectiv", a afirmat domnia sa.

Ministrul Finanţelor Publice a explicat că, deşi Legea nr. 500/2002 prevede ca Guvernul să propună proiectul de buget în Parlament, până la data de 15 octombrie, obligaţiile faţă de instituţiile financiare internaţionale, precum şi practica din anii electorali, care arată că proiectele de buget realizate în ani electorali au fost retrase de guvernele care au rezultat în urma alegerilor, au dus la adoptarea Ordonanţei de Urgenţă 47/2012, care permite amânarea termenului.

Următoarea misiune a FMI, Băncii Mondiale şi CE în ţara noastră este programată pentru perioada 6-14 noiembrie. În cadrul acesteia urmează să fie discutate evenimentele de ordin macroeconomic din ţara noastră şi stadiul implementării politicilor Guvernului, potrivit lui Florin Georgescu.

• Gheorghe Ialomiţianu: "Renunţaţi la tăierea banilor pentru investiţii"

Deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu i-a solicitat lui Florin Georgescu să renunţe la tăierea fondurilor alocate investiţiilor în cadrul celei de a doua rectificări bugetare şi să depună proiectul de buget pentru anul viitor înainte de alegerile legislative de luna viitoare. Domnia sa a declarat că Guvernul condus de către Victor Ponta a tăiat aproximativ două miliarde lei din banii destinaţi investiţiilor, la prima rectificare bugetare, respectiv 1,5 miliarde lei, la cea de a doua. "Efectul acestor tăieri este reducerea locurilor de muncă în sectorul privat şi tăierea salariilor în sectorul privat. Faceţi parte dintr-un Guvern care a tăiat banii pentru sectorul privat. Sute de mii de oameni din acest sector şi-au pierdut locurile de muncă de când sunteţi în Guvern", a afirmat fostul Ministru de Finanţe.

• Eugen Nicolăescu: "Moţiunea PDL - un material ipocrit, fără nicio logică"

Deputatul PNL Eugen Nicolăescu a catalogat moţiunea depusă de către PDL drept "un material ipocrit fără nicio logică, plin de minciuni", pe care a făcut mari eforturi pentru a îl înţelege. "Am făcut mari eforturi să citesc moţiunea, un material ipocrit, fără nicio logică, plin de minciuni, inepţii şi populism, scris de amatori. Rar mi-a fost dat să văd un astfel de material", a declarat domnia sa.

Potrivit lui Eugen Nicolăescu, faptul că 59 dintre cei 98 deputaţi din grupul PDL au semnat moţiunea sugerează că 39 dintre membrii acestui grup se dezic de acest act. Deputatul consideră că textul moţiunii arată că PDL nu a învăţat nimic din greşelile făcute în trecut.

• Viorel Ştefan, PSD: "Scopul moţiunii simple este să abată atenţia de la problemele economice şi sociale"

Deputatul PSD Viorel Ştefan a declarat că scopul moţiunii simple este să abată atenţia de la problemele economice şi sociale pe care le-au creat guvernele conduse de către Emil Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu. Domnia sa consideră că PDL nu ia în calcul să guverneze după alegeri, acesta fiind motivul pentru care solicită depunerea bugetului pe anul viitor înainte de alegeri.

Viorel Ştefan i-a acuzat pe deputaţii PDL de ipocrizie şi lipsă de profesionalism pentru că solicită actualului guvern să depună proiectul de buget în luna octombrie, în condiţiile în care guvernul PDL nu a depus niciodată proiectul de buget în termenul solicitat. Deputatul este de părere că amânarea depunerii proiectului de buget în an electoral este "absolut obiectivă".

Viorel Ştefan a declarat că moţiunea de ieri a fost prima în care un ministru de resort vine cu un punct de vedere profesional, tehnic, fără replici politice. "Sper să fie un moment de reflecţie pentru viitoarele guvernări, aşa trebuie să răspundă Guvernul", a afirmat domnia sa.

Deputatul a precizat că amânarea depunerii proiectului de buget şi a bugetului de asigurări sociale pentru anul viitor nu afectează credibilitatea financiară a ţării noastre pe pieţele financiare internaţionale, deoarece aceasta se măsoară "prin indicatori precişi, care sunt cifre oficiale şi care sunt, în prezent, în îmbunătăţire".

A doua rectificare bugetară pe acest an se bazează pe o creştere economică revizuită în scădere la 1%, faţă de nivelul de 1,2% luat în calcul la prima rectificare bugetară, în august 2012, în timp ce bugetul iniţial a fost construit pe o creştere de 1,8-2,3%, potrivit proiectului de ordonanţă privind rectificarea bugetară, publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

• Cristian Pârvan, AOAR: "Rectificarea bugetară ignoră mediul de afaceri"

Cea de a doua rectificare bugetară realizată în acest an ignoră mediul de afaceri, alocările bugetare fiind îndreptate exclusiv către consum, ne-a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Domnia sa a subliniat necesitatea utilizării de fonduri în vederea refacerii capitalului autohton. "Auzim adesea guvernanţii declarând că nu avem capital românesc şi, din această cauză, avem nevoie de capital străin. În anul 1990, capitalul de la noi era 100% românesc. În douăzeci şi trei de ani, am văzut o diminuare continuă a capitalului românesc, fără investiţii în refacerea sa", a afirmat Cristian Pârvan.

Secretarul general al AOAR consideră că ţara noastră dispune de spaţiu fiscal pentru realizarea de investiţii publice, având în vedere că deficitul bugetar aferent primelor opt luni ale anului este de 1,17%, sub nivelul de 2,2%, agreat cu FMI, iar în luna septembrie acesta ar urma să înregistreze o creştere cu cel mult un punct procentual. Problema invocată de către MFP, potrivit căreia autorităţile locale înaintează, pentru decontare, sume importante în luna decembrie, arată că există o programare necorespunzătoare a investiţiilor la nivel local, problemă pe care Guvernul trebuie să o rezolve, nu să permită perpetuarea ei. (A.Sârbu)

------------

Consiliul Fiscal apreciază proiecţiile de venituri bugetare cuprinse în proiectul celei de-a doua rectificări bugetare pentru acest an ca fiind în general realiste, având în vedere evoluţia acestora din perspectiva parametrilor macroeconomici şi a datelor disponibile privind execuţia bugetară, în condiţiile în care influenţa deteriorării perspectivelor de creştere economică pentru anul în curs (al căror impact se regăseşte în revizuirea descendentă a estimărilor de încasări din TVA şi impozitul pe venit) este mai mult decât compensată de impactul veniturilor excepţionale din închirierea benzilor de frecvenţă şi al veniturilor nefiscale. Cu toate acestea, Consiliul fiscal îşi manifestă rezerva faţă de nivelul estimat al categoriei "sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate" care apare drept semnificativ supraevaluat, având în vedere că performanţa mai bună în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri structurale şi de coeziune din primul semestru al anului curent faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut este improbabil a fi repetată şi în a doua jumătate a acestui an, în contextul blocării de către CE a plăţilor pentru mai multe programe operaţionale.

Comparativ cu parametrii aprobaţi în contextul primei rectificări bugetare, al doilea proiect de rectificare prevede o majorare a veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat cu 1,95 miliarde lei, menţinându-se astfel nemodificată ţinta de deficit bugetar la 13,60 miliarde lei, respectiv 2,25% din PIB (evaluat la 607,3 miliarde lei). Din aceste diferenţe, 450 de milioane de lei sunt explicate de influenţa unei noi scheme de tip swap de stingere în lanţ a obligaţiilor restante faţă de buget (cu impact identic la nivelul veniturilor şi cheltuielilor totale).

Opinia formulată de Consiliul Fiscal cu prilejul primei rectificări bugetare a consemnat încălcarea regulilor ce privesc rectificările bugetare statuate de art. 9 alin. 2 şi art. 16 ale Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 (LRF). Cu toate acestea, trebuie menţionat că Legea responsabilităţii fiscal bugetare prevede în art. 23 lit. c) drept clauză derogatorie pentru revizuirea cadrului fiscal bugetar schimbarea Guvernului. În pofida faptului că ţinta de deficit rămâne nemodificată, rectificarea curentă operează o majorare suplimentară faţă de nivelul din prima rectificare al cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori (cu 1,95 miliarde lei), ceea ce implică o nouă derogare de la prevederile art. 16 al Legii Responsabilităţii Fiscale (LRF), arată Consiliul Fiscal. Acesta îşi manifestă îngrijorarea în legătură cu recursul persistent la instituţia derogării de la regulile statuate de LRF, acest lucru afectând negativ credibilitatea acestora.

• Arieratele s-au stabilizat în iulie şi august

Arieratele par să se fi stabilizat în lunile iulie - august, după avansul puternic al obligaţiilor restante ale bugetului general consolidat în lunile martie şi iunie ale acestui an (perioada alegerilor locale), potrivit Consiliului Fiscal. După ce anul trecut a consemnat reducerea acestora şi încadrarea în ţintele agreate cu FMI pentru prima dată de la declanşarea crizei, obligaţiile restante ale bugetului general consolidat au reînceput să crească anul acesta (în special în lunile martie şi iunie 2012), atingând în luna august un nou maxim în special ca urmare a majorării semnificative a arieratelor la nivelul autorităţilor locale. Totuşi, faţă de lunile martie şi iunie 2012 (perioada alegerilor locale), luni caracterizate de un avans puternic al obligaţiilor restante ale bugetului general consolidat, acestea par a se fi stabilizat în lunile iulie - august; în plus, autorităţile au adoptat recent o serie de măsuri (în special OG nr.47/01.09.2012) care ar trebui să contribuie la reducerea, începând cu lunile septembrie-octombrie, a stocului de arierate, se precizează în comunicatul Consiliului.

Arieratele bugetului general consolidat se cifrau, în luna august a acestui an, la 4,51 miliarde de lei, în creştere uşoară faţă de luna precedentă, când totalul restanţelor se situa la 4,50 miliarde de lei. În luna iunie 2012, arieratele bugetului consolidat totalizau 4,425 miliarde de lei, în creştere semnificativă faţă de luna mai, când acestea se cifrau la 3,493 miliarde de lei, arată Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

În acest context, Consiliul apreciază decizia Ministerului de Finanţe de a majora prin cea de-a doua rectificare bugetară sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012 cu suma de 874,4 milioane lei, din care 450 milioane lei se alocă în scopul plăţii arieratelor bugetelor locale, sume care se adaugă celor 500 milioane lei, alocate cu acelaşi scop, la prima rectificare, a precizat domnia sa.

"Problema arieratelor la bugetele locale apare ca o problemă recurentă, ce reflectă o lipsă de disciplină financiară şi deficienţe în aplicarea legii finanţelor publice locale (Legea 273/2006 cu modificările şi completările ulterioare). În acest context şi considerând riscurile la adresa atingerii ţintei de deficit potrivit metodologiei ESA95 atât pentru acest an cât şi pentru anul viitor, Consiliul fiscal subliniază necesitatea aplicării cu stricteţe a prevederilor legii finanţelor publice locale nr. 273/2006 cu modificările şi completările ulterioare", arată Consiliul Fiscal.