CAMERA DEPUTAŢILOR: Compromis politic iniţiat şi acceptat de ministrul Justiţiei, pentru desfiinţarea SIIJ

Desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a fost aprobată, ieri, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 171 voturi pentru, 136 voturi împotrivă, zero abţineri şi doi deputaţi care nu au votat. Proiectul legislativ va fi trimis spre dezbatere şi adoptare Senatului, care este for decizoonal în privinţa acestei iniţiative de act normativ.

După vot, fostul judecător al Curţii Constituţionale a României, Simona-Maya Teodoriu, actual deputat al PSD a spus că sociali-democraţii vor sesiza CCR cu privire la faptul că, prin proiectul legislativ, se înfiinţează o super-imunitate a magistraţilor. În schimb, vicepremierul Dan Barna, co-preşedinte al USR PLUS a precizat, referitor la amendamentul respectiv, că pentru desfiinţarea SIIJ majoritatea parlamentară a plătit un cost politic, pe care coaliţia de guvernare şi l-a asumat, dar că la Senat se poate găsi o soluţie mai bună.

Din declaraţiile făcute în plenul Camerei Deputaţilor, am reţinut că votul cu privire la desfiinţarea SIIJ a fost obiectul unui compromis politic, în care Stelian Ion, ministrul Justiţiei, şi colegii săi de la USR PLUS au fost nevoiţi să iniţieze şi să susţină un amendament prin care trimiterea în judecată a procurorilor şi judecătorilor se va face doar cu avizul existent în acest sens din partea Secţiei pentru Procurori sau Secţiei pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Practic, ceea ce a fost prezentat în ultimile zile drept amendamentul UDMR sau al grupului minorităţilor naţionale, este amendamentul USR PLUS pentru a asigura votarea desfiinţării secţiei speciale, deputaţii respectivei formaţiuni politice fiind de partea răului cel mai mic, conform celor spuse de ministrul Justiţiei.

"Eu, în proiectul trimis la Parlament, am înlăturat garanţiile solicitate de CSM, dar nu aş vrea să lase cei din UDMR impresia că suferă de această situaţie, pentru că am avut de ales între mai multe rele. Am făcut o alegere politică privind amendamentul cu garanţiile solicitate de CSM, pentru a nu avea un altfel de SIIJ în interiorul Parchetului General. Dar în această săptămână, chiar mâine, voi trimite către CSM pachetul privind modificarea legilor justiţiei şi vom vedea acolo care vor fi soluţiile cele mai bune şi cele mai bune garanţii pentru a asigura independenţa magistraţilor şi activităţii judiciare. Justiţia nu începe şi nici nu se termină cu secţia specială care este un capitol ruşinos în istoria justiţiei româneşti", a precizat, ieri, Stelian Ion, ministrul Justiţiei.

Acuzat de reprezentanţii PSD că nu ţine cont de avizul negativ al CSM privind desfiinţarea SIIJ, Stelian Ion a arătat că există o diferenţă între avizarea unei propuneri legislative de către Consiliu şi un aviz dat cu privire la numirea procurorilor şi judecătorilor de rang înalt.

"Procurorii şi judecătorii de rang înalt vor fi propuşi şi numiţi doar cu avizul conform al secţiei din cadrul CSM, conform pachetului legislativ de modificare al legilor justitiei pe care îl voi trimite mâine la Consiliu", a afirmat ministrul Justiţiei.

El a arătat că SIIJ a avut ocazia timp de trei ani să demonstreze că este o structură de parchet eficientă, dar a eşuat, dovadă fiind cele aproape 6000 de dosare nesoluţionate aflate pe rolul secţiei speciale.

"Nu vom admite ideea că aceste dosare care vizează magistraţi şi pot avea ca obiect fapte de corupţie să nu fie, de plano, anchetate de DNA. De fapt miza înfiinţării SIIJ a fost ca printr-un sistem ingenios, dar parşiv, să poate fi trase către secţia specială anumite dosare de corupţie. Oricare ar fi soluţia legislativă, să nu se atingă nimeni de competenţa DNA pentru că asta ar însemna să nu avem încredere într-o instituţie importantă a statului, care a avut rezultate bune cu toate criticile la care a fost supusă. Ideea de a trimite toate dosarele către Parchetul General nu poate fi acceptată, pentru că înseamna aceeaşi Mărie cu altă pălărie. Nu poţi gestiona un număr atât de mare de dosare - 6000 - cu o unitate centrală situată în Capitală. Trebuie să existe unităţi teritoriale, altfel se pune batista pe ţambal şi nu vom avea eficienţă. (...) Nu există un fenomen generalizat de corupţie în interioriul magistraturii, sunt fapte izolate, dar ele nu trebuie acoperite ci trebuie descoperite de justiţie", a spus Stelian Ion, în cadrul dezbaterilor cu privire la proiectul legislativ.

El a fost contrazis de deputaţii din partea PSD şi AUR, care i-au reproşat că desfiinţează SIIJ în loc să o reformeze pentru a o face funcţională.

"Îmi amintesc că după 1990 erau nişte indivizi prin presă şi prin politică, ce îşi doreau să dărâme actualul Palat al Parlamentului pentru că era făcut de Ceauşescu. Aşa şi cu această secţie. Ne jucăm de-a înfiinţarea şi desfiinţarea unor structuri în funcţie de cine vine la putere. Dacă vrem să facem justiţie, să fie justiţie pentru toţi, fără alte portocale prin DNA sau alţi indivizi care comit abuzuri din funcţiile publice. Dacă tot vrem să desfiinţăm SIIJ, nu am vazut nicio garanţie pentru magistraţi şi nici eforturi pentru curăţarea DNA-ului de lepre, instituţie care este folosită ca armă politică. După ce se scapă de acest SIIJ, DNA va începe jihadul în justiţie", a afirmat deputatul Georgel Badiu (AUR).

Acesta a fost completat de colegul său de partid, Dan Tănase, care a spus că prin ignorarea avizului negativ al CSM, actuala coaliţie de guvernare politizează justiţia.

Alfred Simonis, liderul deputaţilor PSD, a menţionat că desfiinţarea SIIJ reprezintă prima măsură importantă greşită propusă de actualul guvern şi că ea reprezintă un atac la independenţa justiţiei.

"Am auzit aici că SIIJ nu a fost perfectă şi de aceea trebuie desfiinţată. Nici DNA, nici Parchetul general, nici USR nu sunt perfecte. Ce facem? Le desfiinţăm? (...) Garantul suprem al independenţei justiţiei este CSM care a dat aviz negativ cu privire la desfiintarea SIIJ. Comisia de la Veneţia nu a vorbit în opinia sa despre desfiinţare, ci despre reorganizarea secţiei speciale. Dacă doriţi o justiţie independentă, puteţi corecta această instituţie", a spus social-democratul Alfred Simonis.

În susţinerea menţinerii SIIJ, el a făcut apel şi la liderul PNL, Ludovic Orban, care a fost anchetat şi trimis în judecată de procurorii DNA, pentru ca magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să îl achite.

În replică, Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele PNL, a spus: "Faptul că am fost achitat prin decizia a opt judecători arată că există justiţie în România şi magistraţii judecă în baza legii şi a faptelor prezentate. Am fost achitat înainte de înfiinţarea SIIJ. Ca atare, independenţa justiţiei şi capacitatea magistraţilor de a funcţiona în baza legii depind în primul rând de ţinerea la distanţă a politicului de justiţie, de ţinerea la distanţă a altor structuri care au încercat să influenţeze justiţia, de lăsarea mecanismelor constituţionale, legale şi profesionale, din interiorul justiţiei, să funcţioneze normal".

Referitor la această normalitate, deputatul liberal Cristian Băcanu a precizat că avem nevoie de procurori specializaţi, de împărţirea competenţelor pe instituţiile de parchet şi de un check and balance în interiorul justiţiei.

"Prin înfiinţarea SIIJ a fost eliminat acest cheack and balance, iar modul de înfiinţare al secţiei a scos această structură de parchet din subordinea Ministerului Public. Avem obligaţia să desfiinţăm SIIJ. Modul în care a fost înfiinţată nu corespunde cerinţelor minimale pentru asigurarea independenţei magistraţilor. SIIJ a retras căile de atac, a blocat dosarele DNA şi a încercat ilegal să îi blocheze accesul la concursul pentru procuror şef al Parchetului European doamnei Kovesi", a spus deputatul Cristian Băcanu, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Reprezentanţii UDMR au precizat că deputaţii Uniunii sunt de acord cu proiectul legislativ de desfiinţare a secţiei speciale de anchetare a magistraţilor, dar că tema a fost excesiv politizată şi că îşi doresc o justiţie care să nu fie pradă a presiunilor de niciun fel.

În schimb, reprezentanţii grupului minorităţilor naţionale au arătat că deputaţii acestui grup vor vota fiecare în funcţie de ceea ce consideră că trebuie făcut cu privire la SIIJ.