CARTEA ALBĂ 2013 A CIS:  "O strategie bazată pe exporturi este mai adecvată pentru o creştere sustenabilă pe termen lung"

Criza financiară globală ne-a învăţat că modelul de creştere al României anterior crizei bazat pe un influx de capital care a finanţat consumul nu este sustenabil şi că o strategie bazată pe exporturi este mai adecvată pentru o creştere sustenabilă pe termen lung, potrivit Cărţii Albe a Consiliului Investitorilor Români (n.r CIS română - FIC eng) 2013. Documentul menţionează că ţara noastră îşi poate creşte exporturile prin consolidarea competitivităţii întreprinderilor şi prin diversificarea bazei exporturilor.

• "România trebuie să facă mediul de afaceri mai atractiv pentru investitori"

Reluarea şi susţinerea creşterii reprezintă principala provocare a decidenţilor politici din România, potrivit Cărţii Albe a CIS. Documentul precizează: "Pe termen scurt, perspectiva este umbrită de situaţia din zona Euro, anul acesta aşteptându-se doar o redresare limitată. Previziunea BERD din ianuarie 2013 privind creşterea de anul acesta a PIB-ului în România este de 1,4%. Cu toate acestea, având în vedere că în România PIB-ul pe cap de locuitor ajustat cu coeficientul PPP (n.r. paritatea puterii de cumpărare) este sub 50% din media UE, potenţialul de convergenţă al economiei româneşti pe termen mediu este destul de ridicat. Dacă autorităţile aplică reformele structurale necesare pentru a debloca acest potenţial de creştere, economia ar putea beneficia considerabil în anii ce urmează de pe urma aşteptatei redresări a zonei euro şi a economiei globale".

Autorii Cărţii Albe susţin că România trebuie să facă mediul de afaceri mai atractiv pentru investitori, ceea ce va consolida concurenţa şi productivitatea prin dobândirea de noi competenţe şi procese: "În prezent, România se situează pe o poziţie destul de slabă comparativ cu multe alte state UE în ceea ce priveşte majoritatea indicatorilor mediului de afaceri şi ai competitivităţii. Raportul Doing Business 2013 al Băncii Mondiale plasează România pe locul 72 din 185 de ţări în ceea ce priveşte uşurinţa cu care se derulează afacerile. Cu acest punctaj, România se situează pe antepenultimul loc între statele membre UE. Se înregistrează performanţe slabe şi la indicatori care ţin de accesul de electricitate, plata impozitelor, soluţionarea autorizaţiilor de construcţie şi a cazurilor de insolvenţă. În mod similar, România se situează pe locul al 82-lea din 144 de ţări în ceea ce priveşte Indicele Competitivităţii Globale publicat de Forumul Economic Mondial, plasându-se după toate ţările UE cu excepţia Greciei. Tot la acest capitol, România înregistrează performanţe destul de slabe şi la indicele calităţii infrastructurii (locul 97 la infrastructura în ansamblu şi locul 134 la infrastructura de transport)".

Rezultatele acestor studii arată, potrivit CIS, necesitatea adoptării cu prioritate a unor reforme pentru consolidarea mediului de afaceri. Astfel, este nevoie de investiţii semnificative pentru îmbunătăţirea calităţii infrastructurii. Documentul CIS mai spune: "Dat fiind spaţiul fiscal limitat, o folosire mai eficientă a fondurilor structurale UE şi a fondurilor de coeziune este esenţială în anii ce urmează. Absorbţia fondurilor UE a crescut, însă rămâne destul de scăzută (11,5%)".

CIS consideră că, simplificarea procedurilor fiscale, continuarea reformelor existente pentru implementarea depunerii electronice a impozitelor şi eliminarea birocraticei benzi roşii ar contribui substanţial la sprijinirea sectorului corporativ.

În plus, este nevoie de o evoluţie mai rapidă în combaterea corupţiei. Conform Indicelui de Percepţie a Corupţiei publicat de Transparency International, România este considerată una dintre cele mai corupte ţări din UE (situându-se pe locul 66 din 176 de ţări).

Oficialii CIS mai spun că este nevoie de un sector financiar mai solid care să asigure o infuzie constantă de capital pentru o economie în creştere. Printre priorităţi se numără înregistrarea de progrese în reducerea creditelor neperformante şi continuarea consolidării pieţelor locale de capital.

• "Ar trebui pus în aplicare un sistem de stimulente juridice pentru companii"

Documentul CIS precizează că România, alături de Bulgaria, nu este numai cea mai săracă ţară din UE, ci şi unul dintre statele cel mai ineficient guvernate: "Legătura puternică dintre guvernanţa corporativă şi corupţia sau comportamentul imoral ne ajută să înţelegem mai bine factorii determinanţi ai performanţelor economice slabe în aceste două ţări.

Prin urmare, strategia de creştere economică ar trebui să vizeze în primul rând îmbunătăţirea practicilor de bună guvernanţă şi reducerea nivelului corupţiei, ca unul dintre comportamentele imorale cele mai răspândite, comun atât pentru sectorul privat, cât şi public. Principiile de guvernanţă corporativă şi beneficiile lor sunt foarte puţin cunoscute şi/sau puse în aplicare în companiile controlate de stat şi în instituţiile publice; prin urmare, autorităţile ar trebui să îmbunătăţească acest cadru, precum şi să recruteze personal cu înalte calificări la conducerea acestor companii/instituţii. În acelaşi timp, ar trebui să existe reglementări care să separe clar rolurile statului ca factor de decizie politică şi în calitate de acţionar majoritar, întărită de o separare administrativă completă a responsabilităţilor în aceste calităţi diferite.

Deoarece dintre toate activităţile guvernamentale, achiziţiile publice sunt printre cele mai vulnerabile la comportament imoral, precum frauda şi corupţia, ar trebui să existe o cooperare strânsă între guvern şi sectorul privat pentru a menţine standarde ridicate de integritate, în special în gestionarea contractelor.

Ar trebui pus în aplicare un sistem de stimulente juridice pentru companii, încurajând astfel companiile să raporteze incidentele interne de corupţie. Ar trebui puse la dispoziţie ateliere de lucru comune de instruire pentru organele de aplicare a legii, autorităţile judiciare şi reprezentanţii companiilor, care să acopere legile interne existente, responsabilitatea corporativă şi lupta împotriva corupţiei".

• "Ar trebui să se adopte o lege a holdingurilor"

Cota unică de impozitare de 16% pentru veniturile obţinute de persoanele fizice şi juridice rămâne un aspect al sistemului fiscal românesc atractiv pentru investitori, se arată în raportul CIS, care mai menţionează că şi introducerea contribuţiilor sociale în Codul Fiscal din anul 2011 a adăugat transparenţă.

Documentul spune: "Cu toate acestea, sunt necesare îmbunătăţiri cu privire la stabilitatea legislaţiei şi la procesul consultativ. Evaziunea fiscală trebuie abordată mai eficient prin intermediul unor controale fiscale concentrate, axate pe contribuabili şi pe sectoare de activitate cu risc ridicat de evaziune. Contribuabilii oneşti ar trebui ajutaţi printr-un proces accelerat de rambursare, în special în scopuri de TVA. Multe cereri de rambursare sunt în prezent afectate de întârzieri birocratice, ceea ce dăunează economiei.

Ar trebui să se adopte o lege a holdingurilor, în conformitate cu legislaţia altor state din ECE, pentru a încuraja grupurile de companii să se stabilească în România. Ar trebui reduse contribuţiile de asigurări sociale, deoarece acestea sunt mari în comparaţie cu beneficiile pe care le aduc şi înseamnă o cheltuială semnificativă pentru angajatori. Aceasta ar putea fi o piedică în atragerea de investiţii în România. Ar trebui extins plafonul de cinci salarii pentru a acoperi contribuţiile la fondul de sănătate şi şomaj. Ar trebui clarificată legis-laţia privind impozitarea veniturilor din câştigurile de pe pieţele de capital de către fondurile de investiţii cu sediul în străinătate, precizându-se, de preferat în mod explicit, că aceste fonduri sunt impozabile în ţara de origine. Inventarul şi amortizarea activelor ar trebui să fie deductibile la calculul impozitului pe profit, la fel ca în majoritatea altor state membre ale UE".

România are una dintre cele mai mari cote de TVA din UE, 24%, ca urmare a majorării acesteia în anul 2010. FIC consideră că economia şi, prin urmare, bugetul de stat, ar beneficia dacă această cotă de TVA ar fi redusă la 19%, cum era iniţial. Totodată, pentru a reduce evaziunea fiscală în materie de TVA ar trebui micşorată cota de TVA pentru alimentele de bază, fructe şi legume. O altă măsură bine-venită legată de TVA ar fi reintroducerea amânării plăţii TVA pentru importurile din afara UE până când bunurile ajung la utilizatorul final. Acest lucru ar oferi beneficii semnificative fluxului de numerar pentru afaceri, şi, prin urmare, ar încuraja creşterea economică. Nou-introdusul sistem de TVA la încasare, care aduce beneficii pentru unii contribuabili, produce totuşi dificultăţi unor contribuabili neeligibili, care nu pot pretinde drepturi de deducere privind tranzacţiile similare cu cele ale contribuabililor eligibili. Prin urmare, sistemul ar trebui să fie opţional, iar contribuabilii neeligibili ar trebui să aibă drepturi depline de deductibilitate.

Dezvoltarea sistemului de pensii private este benefică din moment ce destinde povara sistemului de stat care este depăşit. Sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) trebuie protejat prin menţinerea calendarului existent de transfer al contribuţiilor sociale către fondurile de pensii private. Deductibilitatea pentru contribuţiile la pensiile private (Pilonul III) ar trebui majorată la 1.000 EUR / an".

• "România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte speranţa de viaţă la naştere"

Din păcate, starea de sănătate a populaţiei din România ridică multe semne de întrebare, potrivit raportului CIS, care mai spune: "Indicatorii de sănătate sunt modeşti - România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte speranţa de viaţă la naştere, dar pe primul loc în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă. Incidenţa afecţiunilor cronice are în continuare un nivel cu mult peste media europeană.

Cauzele sunt diverse. România a avut cel mai mic procent din PIB alocat pentru sănătate în 2012 (4%). Mai mult, se constată o lipsă de eficienţă în alocarea resurselor şi o nevoie de a întări sistemele de monitorizare a cheltuielilor din sistem. De asemenea, pacienţii români au tot felul de piedici în accesul la tratamente moderne şi la medicamente de nouă generaţie. Aces-tea au potenţial de reducere a costurilor din sistemul de sănătate prin aceea că-i ajută pe pacient să se întoarcă mai repede la locul de muncă, reducând atât numărul zilelor de spitalizare, cât şi efectele adverse ale zilelor de concediu medical asupra economiei".

Din cauză migraţiei masive în Europa de Vest a specialiştilor în medicină, numărul medicilor din România a scăzut, îngreunând şi mai mult accesul la servicii de sănătate şi afectând direct şi pe termen lung sănătatea cetăţenilor români. În plus, CIS consideră că sistemul de sănătate din România nu acordă suficientă atenţie prevenţiei şi depistării precoce a bolilor, ceea ce ar putea avea un impact major asupra sănătăţii sau asupra principalilor factori determinanţi ai calităţii vieţii.

Autorii documentului CIS susţin că, pentru a fi competitivă, Româ-nia va trebui să adopte o gândire strategică şi să îşi concentreze resursele asupra sectoarelor care vor permite creşterea durabilă pe termen mediu şi lung: "Considerăm că sistemul sanitar ar putea fi unul dintre acele sectoare, însă autorităţile trebuie să fie pregătite să investească mai mult. Am saluta, totodată, o predictibilitate şi o claritate mai mare a legislaţiei, dar şi o viziune pe termen lung a autorităţilor, punând accent pe acele proiecte care ar avea un efect de multiplicare pe termen mediu şi lung".

• FIC, îngrijorat din cauza lipsei de previzibilitate legislativă

FIC apreciază că, după ce a transpus şi a continuat să implementeze în legislaţia naţională aproape toate actele normative ale UE cu privire la mediu, Guvernul României (GR) continuă să fie activ în discuţiile cu privire la normele UE noi sau revizuite, pentru a se asigura că activităţile economice din România nu vor fi afectate în mod semnificativ. FIC este îngrijorat din cauza lipsei de previzibilitate legislativă şi consideră că anumite reglementări şi aspecte trebuie discutate, revizuite şi agreate în avans cu reprezentanţii sectorului industrial şi cu autorităţile de mediu.

FIC apreciază transparenţa pe care Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) şi Ministerul Economiei (ME) au demonstrat-o în transpunerea şi planificarea implementării legislaţiei europene cu privire la schimbările climatice.

Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) este cel mai important program aprobat pentru România pentru accesarea de fonduri europene pentru proiecte de mediu şi sperăm ca rata de absorbţie va creşte în noua perioadă 2014-2020.

FIC salută realizările Fondului de Administrare a Mediului (FAM) în ceea ce priveşte sprijinul financiar pentru proiectele de mediu. Cu toate acestea, FIC a observat că în ultimii ani, majoritatea proiectelor finanţate prin intermediul Fondului au fost legate, în principal, de programul de reînnoire a parcului auto (programul rabla), sisteme de încălzire a locuinţelor, energie regenerabilă şi unele proiecte de ape şi păduri pentru autorităţile locale.

Documentul CIS spune: "Societăţile private nu au avut ocazia să solicite finanţare pentru sprijinirea proiectelor şi nevoilor lor legate de mediu.

Sustenabilitatea implică o dezvoltare economică care să respecte bunăstarea din punct de vedere social şi al mediului, iar Responsabilitatea Socială Corporativă (RSC) este o modalitate în care companiile se pot dezvolta în mod sustenabil şi pot sprijini comunitatea în general. Au fost implementate câteva iniţiative pozitive în România în ceea ce priveşte RSC. (i) Strategia Naţională de Promovare a Responsabilităţii Sociale 2011 - 2016, care s-a axat pe cele trei direcţii, socială, protecţia mediului şi cercetare şi (ii) Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă (SNDD) a României pentru 2013-2020-2030. Cu toate acestea, GR şi-a dezvoltat politica RSC fără un proces adecvat de consultare cu toate entităţile interesate. Cooperarea dintre autorităţi (ministere), mediul de afaceri şi alte entităţi interesate este necesară pentru implementarea cu succes a strategiilor de dezvoltare durabilă şi RSC".

Membrii FIC investesc în consolidarea încrederii entităţilor interesate şi în îmbunătăţirea simultană a performanţei afacerilor lor într-o manieră durabilă.

• Strategie energetică

România are nevoie de o strategie energetică clar definită pentru a oferi investitorilor şi jucătorilor de pe piaţă o mai bună vizibilitate în ceea ce priveşte obiectivele politicilor avute în vedere de guvern pentru sectorul energetic, mai spune FIC în lucrare. Este de asemenea de o deosebită importanţă ca, alături de această strategie, guvernul să aprobe o serie de linii directoare cu etape clare care să stabilească modalitatea de implementare a acestor obiective în deceniile următoare.

Lucrarea apreciază: "Sectorul energetic este unul dintre domeniile în care România ar putea beneficia de o creştere economică semnificativă pe termen scurt şi lung. Cu toate acestea, politicile neconsecvente şi insuficient negândite, care au un impact negativ asupra cadrului fiscal şi de reglementare în care lucrează investitorii, reduc atractivitatea sectorului în ciuda potenţialului său de motor al dezvoltării economice a României.

Pentru a atrage în continuare noi investiţii, sectorul energetic românesc are nevoie de:

 continuarea liberalizării pieţelor energetice prin implementarea în timp util a programului de dereglementare a preţurilor în sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale.

 implementarea şi aplicarea în mod eficient de reglementări bine echilibrate, transmiţând semnale adecvate investitorilor.

 relansarea procesului de privatizare, care a fost oprit în 2009, pentru a aduce noi investiţii în infrastructura energetică aflată într-o stare de degradare, în special în sectorul producţiei de energie electrică, unde investiţiile urgente care sunt necesare trebuie încurajate prin stimulente de reglementare bine gândite.

 menţinerea stabilităţii mecanismului de sprijin pentru energia regenerabilă pentru a dovedi că investiţiile deja realizate sau asumate în sectorul energetic sunt protejate, în timp ce impactul asupra consumatorilor finali este reglat în limitele normelor existente.

 îmbunătăţirea integrării în sectorul energetic european, în special în ceea ce priveşte infrastructura de electricitate şi gaze naturale, prin adoptarea de acte normative corespunzătoare pentru a sprijini acest sector.

 stabilitatea sistemului fiscal, în special prin evitarea taxelor şi impozitelor speciale pe activităţi în domeniul energetic.

 implementarea unei politici coerente de eficienţă energetică, ceea ce ar face consumul de energie sustenabil pe termen lung şi ar menţine preţurile la energie la un nivel accesibil pentru consumatorii finali, în special pentru consumatorii vulnerabili".

• "Agricultura românească este, în general, o agricultură de subzistenţă, cu productivitate redusă şi necompetitivă pe piaţa UE"

Potenţialul agricol al României este uriaş, dar încă slab dezvoltat, se arată în raportul CIS. Investitorii interesaţi de acest potenţial există şi au convingerea că, printr-o politică prioritară în domeniul agriculturii, deja exprimată în ediţia anterioară a Cărţii Albe din anul 2011, se pot crea condiţii favorabile dezvoltării economice sustenabile. România se clasează pe locul cinci în UE în ceea ce priveşte suprafaţa totală a terenului arabil, însă contribuie cu mai puţin de 3% la producţia agricolă a UE şi are o productivitate a forţei de muncă de şapte ori mai mică faţă de media europeană.

Raportul CIS menţionează: "Parcelarea excesivă a terenului, folosirea inadecvată a tehnologiei, infrastructura slabă sau capacitatea slabă de absorbţie a fondurilor structurale sunt câteva dintre problemele cu care se confruntă încă agricultura românească. Prin urmare, agricultura românească este, în general, o agricultură de subzistenţă, cu productivitate redusă şi necompetitivă pe piaţa UE.

Dacă productivitatea din agricultura română s-ar apropia de standardele europene, România ar putea deveni a treia putere în Europa, după Franţa şi Germania. Pentru a deveni competitivă şi pentru a atinge performanţele altor state membre ale UE, autorităţile române, printr-o politică fermă şi coerentă, ar trebui să exploateze mai eficient uriaşul potenţial al agriculturii pentru a creşte productivitatea în acest sector.

La baza viitoarelor strategii pentru agricultură ar trebui să stea o dezvoltare sustenabilă, care să deţină rolul cheie în accelerarea creşterii economice, oferind siguranţă alimentară, reducând nivelul sărăciei, diminuând diferenţele de venit, dezvoltând mediul rural şi protejând mediul înconjurător.

În lipsa unor măsuri urgente, sectorul agricol ar putea deveni o povară pentru economia naţională, în loc să fie o sursă de creştere economică şi un motor al dezvoltării durabile în comunităţile rurale".

• O serie de schimbări în Codul Muncii

Un cadru solid, durabil şi sustenabil al sistemului de pensii şi prestaţii sociale este o condiţie esenţială pentru a menţine echilibrul macroeconomic general şi pe cel al finanţelor publice, consideră reprezentanţii FIC.

Raportul spune: "Impozitul pe venit şi contribuţiile sociale ale angajatorilor nerezidenţi (inclusiv cei din afara statelor membre UE) şi ale angajaţilor acestora care muncesc în România pot fi plătite similar cu obligaţiile aferente unui contract de muncă local. Limita de 1 an pentru permise de muncă în scop de detaşare acordate cetăţenilor din state terţe trebuie eliminată pentru că statul român nu pierde venituri la buget. Trebuie avut în vedere că, în prezent, se datorează contribuţii sociale în baza contractelor de detaşare în aceeaşi măsură în care se datorează şi pentru contractele locale de muncă.

Bunul mers al administrării fondurilor private de pensii, respectiv obţinerea de performanţe investiţionale pozitive în beneficiul celor 6 milioane de clienţi, depinde decisiv de un mediu legislativ propice, stabil şi predictibil, care să nu reverseze parametrii esenţiali ai sistemului. Sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II), care acoperă în prezent aproape 5,8 milioane de participanţi, trebuie protejat prin menţinerea calendarului existent de transfer al contribuţiilor sociale către fondurile de pensii private (creşterea ratei contribuţiei de la 4% în 2013 la 6% în 2016, cu câte 0,5pp anual)".

Pentru a consolida stabilitatea legislativă şi predictibilitatea în legătură cu cele mai importante aspecte legate de piaţa muncii, analiştii FIC consideră că ar trebui avute în vedere o serie de schimbări în Codul Muncii, inclusiv eliminarea limitei de trei contracte individuale de muncă pe termen limitat ce pot fi încheiate între aceleaşi părţi pentru aceeaşi funcţie şi legislaţia privind orele suplimentare şi repausul săptămânal.

În ceea ce priveşte educaţia, FIC remarcă necesitatea clarificării ariei, termenilor şi condiţiilor de aplicare a legii privind stagiile de adaptare profesională: "Perioadele de stagiu în companii ar trebui să devină obligatorii şi continue. Ponderea activităţilor practice în sistemele universitare de evaluare ar trebui sporită. Creşterea accesului elevilor şi studenţilor la servicii de informare şi consiliere profesională încă din perioada studiilor gimnaziale poate limita rata de abandon şcolar şi poate facilita integrarea profesională după finalizarea studiilor.

În ultimii doi ani, rata de promovabilitate a bacalaureatului a înregistrat un nivel scăzut record, de sub 50%. Acest fapt provoacă îngrijorare cu privire la calitatea competenţelor dezvoltate în cadrul sistemului de învăţământ mediu şi limitează dramatic numărul celor care pot urma o formă de învăţământ superior. Pe termen lung, această tendinţă poate periclita avantajul deţinut de România şi anume capacitatea acestei ţări de a pune la dispoziţia angajatorilor o forţă de muncă calificată.

Companiile din România resimt nevoia unui cadrul legislativ simplificat şi stabil, şi posibilitatea de a anticipa tendinţele pe termen lung din domeniul educaţiei. O politică de comunicare mai bună a noilor direcţii pe care urmează să se înscrie educaţia, norme metodologice clare şi complete care însoţesc prevederile legale noi, precum şi acordarea unui sprijin sporit instituţiilor de învăţământ pentru aplicarea noilor măsuri sunt câteva elemente care pot simplifica dificultăţile curente".

• "România este un pol regional pentru companiile internaţionale de IT&C care îşi externalizează operaţiunile"

Începând cu anul 2013, Cartea Albă dedică un capitol separat Tehnologiei & Inovării, având în vedere importanţa tot mai mare a acestui sector pentru dezvoltarea economică a României şi, de asemenea, recentele oportunităţi de investiţii şi de dezvoltare la nivel naţional şi regional.

Guvernul României investeşte în personal calificat oferind angajatorilor stimulente pentru a crea noi locuri de muncă în domenii precum IT&C. România este un pol regional pentru companiile internaţionale de IT&C care îşi externalizează operaţiunile. De asemenea piaţa de externalizare a serviciilor IT&C este în creştere.

FIC recomandă: "1. Furnizorii ar trebui să sprijine implementarea strategiei de e-Guvernare şi atingerea obiectivelor europene de către România în materie de acces la reţele în bandă largă şi modernizare.

2. Ar trebui oferite mai multe stimulente fiscale pentru a sprijini progresul Cercetării & Dezvoltării în România şi crearea de noi locuri de muncă în viitor.

3. Ar trebui dezvoltate relaţii mai strânse între curriculumul universitar şi nevoile pieţei tehnologice în materie de forţă de muncă.

4. Având în vedere că toate domeniile în care au fost recomandate îmbunătăţiri se regăsesc în Agenda Digitală, este esenţial să se sublinieze importanţa acestui subiect pentru România.

Odată cu implementarea internetului pe dispozitive mobile, şi cu combinarea acestora, conectivitatea ubicuă a devenit o realitate. Progresul în domeniul IT&C justifică necesitatea de noi aplicaţii mobile guvernamentale şi multiplele oportunităţi ale Guvernului de a utiliza canalele wireless. M-Guvernare prin smartphone ar trebui implementat în viitorul apropiat".