Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri, de Bogdan Bucur

Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri este o lucrare istorică, destinată specialiştilor, dar şi cititorilor obişnuiţi, pentru că reuneşte documente, imagini, facsimile inedite, la care altfel aceştia nu ar avea acces.

Autorul ne ghidează atent printr-o istorie nu întotdeauna fericită. Acesta evită, de exemplu, clişeele privind războiul: în loc să insereze fotografii care prezintă ororile acestuia, profesorul Bucur alege documente ale vremii (Manifestul comandantului Armatei Aliate Dunării, redactat de generalul Berthelot pe 10 noiembrie 1918 şi aruncat deasupra Bucureştiului de piloţii aviaţiei franceze, sau postere apărute în presa străină a vremii, imagini ale Căii Victoriei sub ocupaţia militară a Puterilor Centrale. Palatul Mitropoliei Bucovinei, în care s-a votat unirea Bucovinei cu România, sfinţirea primului drapel tricolor, la Viena, delegaţia românilor din comuna Galtiu, înainte de plecarea spre Alba Iulia, Regele Ferdinand stând de vorbă cu populaţia locală din Câmpia Turzii, în 1919, intrarea triumfală a familiei regale în Bucureşti, la 1 decembrie 1918 - sunt doar câteva dintre sutele de imagini şi documente care ilustrează perioada istorică descrisă şi care ne însoţesc în acestă impresionantă călătorie în timp.

Lucrarea a apărut cu câteva zile înainte de deschiderea anului Centenarului Marii Uniri, iar mesajul ei este acela de a ne cunoaşte mai bine istoria. După cum spune autorul său, "realizarea României Mari a fost un proiect politic de succes". Însă cartea nu relatează, la modul idilic, doar reuşitele istorice, aceasta redă şi divergenţele dintre diferiţi lideri în ce priveşte implicarea României în Primul Război Mondial, de exemplu, sau Unirea Basarabiei cu România.

Istoricul Bogdan Bucur spune, în Nota asupra ediţiei: "Mi-am propus să am o abordare realistă şi corectă din punct de vedere ştiinţific. (...) Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri îşi propune să ofere cititorului pasionat de istoria naţională posibilitatea de a parcurge, prin intermediul documentelor inedite şi al ilustraţiilor rare, întregul proces al construcţiei României Mari, începând cu participarea la Marele Război (1916 1919), continuând cu procedurile politico administrative de unificare a Basarabiei (27 martie 1918), Bucovinei (28 noiembrie 1918), Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului, Maramureşului (1 decembrie 1918) şi a insulei Ada Kaleh (1918 1919) cu România, şi culminând cu încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria la Alba Iulia (15 octombrie 1922). Un capitol distinct al lucrării ne poartă cu gândul prin fermecătoarea Românie Mare (1918 1940), un accent deosebit căzând asupra momentelor festive, din perioada interbelică, de celebrare a Marii Uniri. Chiar dacă preocuparea fundamentală a editorului a fost respectarea riguroasă a adevărului istoric - inclusiv atunci când acesta poată să fie dureros sau chiar ruşinos -, Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri este închinată memoriei acelora care, în marile clipe istorice, au luptat pentru înfăptuirea "visului milenar al tuturor românilor": întregirea României. Şi chiar dacă visul unirii tuturor românilor într-un singur stat naţional unitar nu a fost nicidecum unul milenar (ideea a prins contur de abia către jumătatea secolului al XIX-lea) şi nici nu a ţinut prea mult (România Mare se prăbuşeşte teritorial în 1940, după numai 22 de ani de la Marea Unire), imaginea anului 1918 rămâne, indiscutabil, momentul astral din întreaga istorie a românilor".

Cartea poate fi comandata pe https://www.raobooks.com/product/cartea-de-aur-a-centenarului-a-marii-uniri/