Cât de bine stau oraşele şi cartierele din România la apă curentă şi căldură?

În oraşele şi cartierele din ţară există diferenţe în ce priveşte accesul la apă curentă şi căldură.

Bucureştiul are 9 din 10 cartiere în topul celor în care încălzirea termică e percepută cu probleme. Sibiu şi Cluj-Napoca în topul oraşelor cu încălzire termică şi apă curentă furnizată fără

întreruperi, arată indexul T.R.A.I., care poate fi accesat pe trai.storia.ro.

Sibiu (scor 97), Cluj-Napoca (scor 96,9) şi Târgovişte (scor 96,2) sunt oraşele unde locuitorii au raportat cel mai bun acces la apă curentă, conform indexului T.R.A.I.

În ceea ce priveşte încălzirea termică, Cluj-Napoca (scor 87,2), Sibiu (scor 84,8) şi Oradea (scor 82,9) sunt în topul oraşelor unde sistemele de încălzire funcţionează în parametri pe parcursul întregii perioade de iarnă. Totuşi, datele de percepţie arată că anumite oraşe şi cartiere au înregistrat îmbunătăţiri semnificative în 2024 comparativ cu anul 2023, în timp ce altele au înregistrat scăderi.

Indexul T.R.A.I. integrează atât informaţii obiective, obţinute din surse precum Google Traffic, Google Places, Airly şi Storia, cât şi părerile subiective ale peste 100.000 de locuitori din zonele incluse pe platformă. Printre indicatorii subiectivi evaluaţi se numără "Apă curentă", care centralizează răspunsurile locuitorilor la întrebarea "Beneficiezi de apă curentă în cartierul/oraşul în care locuieşti?", dar şi indicatorul "Sistem de încălzire", care centralizează răspunsurile locuitorilor la întrebarea "Beneficiezi de serviciul de încălzire termică în parametri, pe tot parcursul perioadei de iarna?". Cu cât scorul este mai apropiat de 100, cu atât oamenii consideră că sistemul termic funcţionează corespunzător atunci când este nevoie, iar apa curentă este disponibilă constant, fără întreruperi.

"În 2024, percepţia asupra serviciului de încălzire termică a înregistrat o creştere în peste 15 oraşe din România, în timp ce în alte peste 20 de oraşe s-a observat o scădere a satisfacţiei

locuitorilor la acest capitol. Oraşele Călăraşi, Giurgiu şi Sfântu Gheorghe se disting prin cele mai mari îmbunătăţiri faţă de 2023, în contrast cu Alexandria, Reşiţa şi Slatina, unde percepţia

asupra serviciului de încălzire termică a scăzut semnificativ, conform datelor din indexul T.R.A.I.

În ceea ce priveşte furnizarea apei curente, oraşele Botoşani, Alba Iulia şi Arad au raportat creşteri ale gradului de satisfacţie în comparaţie cu anul anterior. La polul opus, Târgu Jiu,

Alexandria şi Focşani se află printre oraşele cu cele mai mari scăderi ale percepţiei privind accesul la apă curentă în 2024 faţă de 2023" a declarat Monica Dudău, Senior Marketing

Manager Storia &OLX Imobiliare.

În topul oraşelor în care locuitorii sunt cei mai mulţumiţi de sistemul de încălzire termică se

află Cluj-Napoca, cu un scor de 87,2, urmat de Sibiu cu 84,8 şi Oradea cu 82,9. Alte oraşe

precum Iaşi (82,1), Alba Iulia (79,6) şi Braşov (79,5) completează lista celor mai bine cotate

zone în această privinţă. La polul opus, cele mai mari dificultăţi legate de încălzire sunt

raportate în Călăraşi (56,4), Deva (56,5) şi Drobeta Turnu Severin (58,7), urmate de Alexandria şi Slatina, cu scoruri de 61, respectiv 62,6.

Analizând criteriul "încălzire termică" şi răspunsurile obţinute la nivel de cartiere, cele

mai bune rezultate sunt înregistrate în cartierul Universităţii din Oradea (94,7), Avantgarden

din Braşov (93) şi Ştrand din Sibiu (92,5). Cartierele Europa şi Bună Ziua din Cluj-Napoca

au, de asemenea, scoruri peste 92. De asemenea, Bucureştiul se remarcă în mod negativ, ocupând un loc fruntaş în topul zonelor care nu beneficiază de încălzire termică pe

toată durata iernii, cu nouă din zece cartiere incluse în această listă.

În ce priveşte oraşele şi cartierele în care românii declară că beneficiază sau nu de apa curenta,Sibiul se află pe primul loc în topul oraşelor cu acces constant la apă curentă, având un scor de 97, urmat de Cluj-Napoca (96,9) şi Târgovişte (96,2). Alte oraşe precum Brăila, Satu Mare şi Braşov înregistrează scoruri de peste 95, indicând un nivel ridicat de satisfacţie. În

schimb, în Alexandria locuitorii au raportat un nivel de satisfacţie mai redus, cu un scor de

83,2, urmat de Bacău şi Zalău, unde accesul la apă înregistrează scoruri de 86,8 şi, respectiv,

87,5 - valori ridicate, chiar dacă se situează în partea inferioară a clasamentului.

Printre cartierele cu cel mai bun acces la apă curentă se numără Fabric din Timişoara, Mazepa

2 din Galaţi, Centrul Istoric din Braşov şi Moara de Vânt din Iaşi, toate având un scor de 100. Alte

cartiere cu scoruri mari, de peste 99 puncte sunt Griviţei din Braşov şi Gara din Cluj-Napoca. În

contrast, cartierele Stupini din Braşov şi Episcopia Bihor din Oradea au cele mai mici

scoruri, de 70,8 şi, respectiv, 73,1, ceea ce indică probleme persistente în aceste zone.

În analiza percepţiei privind accesul la apă curentă, Bucureştiul, Cluj-Napoca şi Iaşiul sunt primele trei oraşe ca populaţie din România, care au înregistrat o scădere a scorului între 2023 şi 2024.

Aceşti indicatori măsoară gradul de satisfacţie al locuitorilor, unde un scor apropiat de 100 reflectă o satisfacţie ridicată şi un serviciu constant. În Bucureşti, scorul pentru apă curentă a

scăzut de la 92 în 2023 la 86,3 în 2024, reprezentând o diminuare de 5.7 puncte. În Cluj- Napoca, scorul a scăzut de la 97,7 în 2023 la 95,4 în 2024 (-2.4), iar în Iaşi a scăzut de la 96 la

93.4 (-2.6).

Pe de altă parte, evaluarea percepţiei asupra sistemului de încălzire termică a adus rezultate mai stabile sau chiar uşor pozitive. În Bucureşti, scorul pentru acest serviciu a crescut de la 63,4 în 2023 la 64,3 în 2024 (+0.9), sugerând o uşoară îmbunătăţire a percepţiei asupra funcţionării sistemului de încălzire. Cluj-Napoca şi-a menţinut acelaşi scor de 87,2 în ambii ani, indicând o percepţie constantă a eficienţei sistemului de încălzire, iar în Iaşi scorul a crescut de la 81,9 în

2023 la 82,7 în 2024 (+0.9).

Aceste scoruri, cu cât sunt mai apropiate de 100, reflectă o percepţie favorabilă asupra disponibilităţii constante şi a fiabilităţii serviciilor de apă şi încălzire.

Datele provin dintr-un studiu denumit "Drumul inteligent spre acasă", prin care brandul îşi propune să contribuie la transparentizarea informaţiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriaşilor, proprietarilor, agenţilor şi dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susţine să ia decizii corecte, în cunoştinţă de cauză.