Cât de real este pericolul supraîncălzirii economiei?

Supraîncălzirea economiei este un subiect care începe să fie din ce în ce mai mult în atenţia economiştilor noştri, după cum s-a putut observa şi în cadrul Forumului Financiar Central şi Est-European de ieri de la BNR.

Supraîncălzirea este indicată de diferenţa dintre produsul intern brut real efectiv şi cel potenţial, care se materializează printr-o creştere a cererii care o devansează pe cea a ofertei. Acest lucru se resimte în nivelul inflaţiei care se majorează, importurile de asemenea, determinând o creştere a deficitului comercial.

Comisia Europeană consideră că nivelul sustenabil pentru creşterea economică este de 6% care, comparat cu nivelul de 8,2% cât am avut în primul trimestru al aces­tui an, este destul de ridicată. Acest lucru devine periculos mai ales în condiţiile în care această creştere este susţinută doar de sectorul construcţiilor şi cel al indus­triei auto, şi mai puţin de investiţii care "permit câştiguri de competitivitate", după cum le numea domnul Eugen Dijmărescu, vice­guvernatorul BNR.

Premierul Tăriceanu a reacţionat la afirmaţiile domnului Dijmărescu, susţinând că veniturile mai mari la buget - rezultat al creşterii economice - vor fi "canalizate" spre investiţii precum infrastructura.

Domnia sa a declarat: "Am convingerea că, în perioada următoare, 2008-2012, obiectivele principale de inves­tiţii în infrastructură vor trebui să fie cele de infrastructură de transport, rutieră, cale ferată, navală, aeriană, pentru a contribui şi a susţine creşterea economică, nicidecum a ne trezi că este frânată de lipsa unei infrastructuri adecvate".

Domnul Cristian Pârvan, vicepreşedinte al Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Româ­nia (AOAR), este mai optimist în ceea ce priveşte sustenabilitatea creşterii economice, considerând Comisia Naţională de Prognoză realistă în estimările de 6,5% creştere economică pentru anul 2008, respectiv 6,1% în 2009.

Factorii care pot determina o reducere a creşterii economice în opinia domnie sale, sunt o evoluţie negativă a agriculturii, (care are o pondere semnificativă în produsul intern brut) şi a producţiei de energie, precum şi o pierdere în investiţii datorită lipsei forţei de muncă.

Care este pericolul supraîncălzirii economiei?

Pericolul îl reprezintă posibilitatea unei "aterizări dure" a economiei , care presupune o încetinire bruscă a acesteia, înregistrată după perioada de boom economic al ţării noastre.

Andrew Colquhoun, analistul agenţiei internaţionale de rating Fitch, apreciază că, această situaţie poate apărea în două cazuri: atunci când guvernul acţionează printr-o înăsprire bruscă a politicii sale ca urmare a îngrijorării pentru creşterea economică accelerată, sau în condiţiile în care fondurile externe necesare pentru a finanţa deficitul de cont curent aflat în creştere, se împuţinează.

Motivul pentru cel de-al doilea argument, în opinia analistului Fitch, poate fi acela că străinii devin din ce în ce mai îngrijoraţi, fie din cauza nivelului ridicat al cursului valutar, fie se tem pentru imposibilitatea rambursării fondurilor acordate. O astfel de situaţie poate determina o scădere bruscă a cererii şi o reorientare a economiei pe un trend descendent, este de părere Andrew Colquhoun.

Domnia sa susţine că, pe termen lung, o inflaţie ridicată şi un nivel crescut al salariilor pot determina o scădere a competitvităţii produselor româneşti comparativ cu a celorlate ţări. Colquhoun oferă ca exemplu o astfel de situaţie care avut loc în Porugalia în anul 1999, evidenţiind faptul că nici până acum, această ţară nu şi-a revenit complet.

În cadrul Forumului de la BNR, domnul Dijmărescu a subliniat că, potrivit Institulului Naţional de Statistică, în luna aprilie a avut loc o creştere a salariilor cu 24%, ceea ce, reprezintă "un atac direct asupra competitivităţii".

Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, avertizează, în cadrul aceluiaşi forum: "trebuie să trecem la o creştere economică bazată pe productivitate".

Şansele ca ţara noastră să evite o "aterizare dură" depind de capacitatea autorităţilor de a readuce creşterea economică la un nivel sustenabil, cu un deficit de cont curent mai redus şi o inflaţie mai mică, este de părere analistul Fitch. Domnia sa apreciază că Banca Naţională depune eforturi în acest sens, dar recomandă o politică bugetară mai restrictivă din partea guvernului.

De asemenea, analistul consideră că guvernul ar trebui să depună efort mai mare pentru a refoma instituţiile, şi în special piaţa muncii, pentru a îmbunătăţi capacitatea ofertei.