English
Actualizare - CJUE s-a pronunţat, astăzi, în cauza Oros, arătând că nimic nu se opune ca instanţa din România să trimită părţile la negociere în privinţa stabilirii dobânzii aplicabile contractului de credit. Instanţa are obligaţia să stabilească regulile negocierilor, în vederea atingerii unui echilibru real între drepturile şi obligaţiile părţilor (bancă şi împrumutat), mai spune Curtea Europeană de Justiţie.
Potrivit CJUE, instanţa de judecată, după ce constată caracterul abuziv al clauzei de dobândă, nu are posibilitatea de a reformula respectiva clauză ori de a seta aleatoriu un alt nivel al ratei dobânzii. Aşadar, părţile vor fi trimise la negociere doar în anumite situaţii, atunci când judecătorul consideră că nu are posibilitatea să indicechiar el ce dobândă trebuie să rămână aplicabilă contractului de credit.
Decizia CJUE concluzionează: "Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că, în urma constatării caracterului abuziv al clauzelor care definesc mecanismul de stabilire a ratei dobânzii variabile într un contract de împrumut precum cel în discuţie în litigiul principal şi atunci când acest contract nu poate continua să existe după eliminarea clauzelor abuzive în cauză, anularea contractului menţionat ar avea consecinţe deosebit de prejudiciabile pentru consumator şi nu există nicio dispoziţie de drept naţional cu caracter supletiv, instanţa naţională trebuie să adopte, ţinând seama de ansamblul dreptului său intern, toate măsurile necesare în vederea protejării consumatorului de consecinţele deosebit de prejudiciabile pe care anularea contractului menţionat le ar putea provoca. Î n împrejurări precum cele în discuţie în litigiul principal, nimic nu se opune printre altele ca instanţa naţională să invite părţile să negocieze în vederea stabilirii modalităţilor de calcul al ratei dobânzii, cu condiţia ca aceasta să stabilească cadrul negocierilor respective şi ca ele să urmărească stabilirea unui echilibru real între drepturile şi obligaţiile cocontractanţilor, ţinând seama printre altele de obiectivul protecţiei consumatorului care stă la baza Directivei 93/13".
Asociaţia CREDERE consideră că, per ansamblu, soluţia adoptată de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este dezamăgitoare şi va crea probleme de aplicare în practica judiciară, inclusiv din punct de vedere procedural.
Aceasta arată: "Nu credem că această abordare va asigura restabilirea unui echilibru între bancă şi împrumutat, din moment ce debitorul a iniţiat un astfel de demers tocmai din cauza reticenţei băncii de a ajunge la un consens. Iar Banca, pe de altă parte, va porni cu un avantaj în cadrul negocierilor, din moment ce are cunoştinţă despre faptul că instanţa de judecată nu poate să seteze din pix nivelul dobânzii din contractul de credit.
Pornită din România, decizia CJUE în cauza Oros pare că se îndepărtează vădit de specificul situaţiei existente în România la acest moment. Sperăm ca practica judiciară viitoare să ne contrazică şi să ne surprindă într-un mod plăcut".
---
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) urmează să se pronunţe, astăzi, în cauza Oros C-269/19 - un proces deschis de un debitor împotriva Băncii Comerciale Române (BCR), pe clauza de dobândă. Interpretarea CJUE dată acestei speţe va fi obligatorie pentru instanţele de judecată din toate statele membre.
În dosarul nr. 379/1285/2017, Curtea de Apel Cluj a trimis patru întrebări preliminare către instanţa europeană, în scopul eliminării practicii neunitare din ţara noastră în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a ratei dobânzii, după ce clauza de dobândă este constatată ca fiind abuzivă de către instanţa de judecată.
Pornind de la situaţia de fapt, instanţa de judecată arată că, în anul 2007, debitorul a încheiat cu BCR un contract de credit în euro, dobânda fiind fixă pentru primele 12 luni, în cuantum de 7,4%, amintesc reprezentanţii Asociaţiei CREDERE. Aceştia arată că, ulterior celor 12 luni, dobânda devine variabilă şi este formată din marja fixă de 1,5% plus dobânda de referinţă (un indice intern) stabilită în mod netransparent de către bancă.
Ajungând la concluzia că dobânda de referinţă reprezintă o clauză abuzivă, instanţa de judecată întreabă Curtea de Justiţie a Uniunii Europene care ar trebui să fie dobânda aplicabilă creditului în speţă, după primul an de contract. Curtea de Apel Cluj subliniază practica neunitară din ţara noastră, raportându-se inclusiv la deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Reprezentanţii CREDERE explică: "Cu alte cuvinte, Curtea de Apel Cluj întreabă CJUE cum ar trebui să arate dobânda din contractul de credit după primele 12 luni, variantele fiind următoarele:
Varianta 1: Dobânda va fi formată din marja fixă de 1,5% la care se adaugă (pe toată perioada contractuală) indicele de referinţă EURIBOR;
Varianta 2: Prin eliminarea dobânzii de referinţă netransparente, dobânda după primele 12 luni va rămâne fixă, în cuantum de 1,5%;
Varianta 3: După primele 12 luni, va continua să se aplice rata dobânzii fixe din primul an, adică 7,4%;
Varianta 4: Părţile sunt trimise la negociere".
În cazul în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu este de acord cu niciuna dintre aceste variante, Curtea de Apel Cluj întreabă care ar fi alta soluţie posibilă pentru a asigura o protecţie eficientă consumatorului împotriva clauzelor abuzive.
Menţionăm că în dosarul din instanţă reclamantul solicită justiţiei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate nulitatea absolută, ca urmare a constatării caracterului abuziv al clauzelor din contractul de credit - partea referitoare la dobânda variabilă, precum şi a clauzelor abuzive din condiţiile generale - cu privire la dobânda variabilă, cu consecinţa desfiinţării graficului de rambursare întocmit cu aplicarea clauzelor sus menţionate.
Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la modificarea prevederilor contractuale prin raportare la clauzele contractuale a căror nulitate s-a solicitat, precum şi la voinţa ambelor părţi din momentul semnării contractului, respectiv să recalculeze atât pentru trecut cât şi pentru viitor nivelul dobânzii percepute reclamantului după următoarea formulă: în principal valoarea indicelui de referinţă EURIBOR 6M plus 1,5 puncte procentuale, iar în subsidiar dobânda fixă în valoarea avută în vedere la încheierea contractului de credit, respectiv 7,4%.
Debitorul a mai solicitat obligarea pârâtei la restituirea către reclamant a sumelor achitate în plus ca urmare a declarării abuzive a clauzelor menţionate, respectiv în principal diferenţa dintre dobânda efectiv achitată şi dobânda calculată în baza formulei EURIBOR 6M plus 1,5% pe an după primul an de creditare, iar în subsidiar diferenţa între dobânda efectiv achitată şi dobânda calculată în baza procentului de 7,4% după primul an de creditare.
În apărare, pârâta a invocat faptul că reclamantul solicită, în realitate, modificarea judiciară a unui raport juridic convenţional, iar o astfel de solicitare este inadmisibilă.
Printr-o sentinţă civilă din ianuarie 2018, Tribunalul Specializat Cluj a admis în parte cererea de chemare în judecată, dispunându-se, printre altele, constatarea nulităţii absolute parţiale a clauzei respective, doar în ceea ce priveşte mecanismul de formare al dobânzii variabile - "dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile BCR". De asemenea, s-a dispus obligarea pârâtei la precizarea clauzei privind dobânda în contractul de credit bancar pentru persoane fizice, în sensul definirii elementelor componente şi a cuantumului acesteia, după cum urmează: 1,50 p.p + EURIBOR la 6 luni. "Modalitatea de modificare a dobânzii se va realiza exclusiv în funcţie de indicele de referinţă EURIBOR la 6 luni, cu menţiunea că marja băncii este fixă, neputând fi modificată decât prin acordul scris al părţilor, modificarea dobânzii urmând a se produce, atât în sens crescător, cât şi în sens descrescător, în funcţie de variaţiile indicelui EURIBOR la 6 luni", arată decizia instanţei.
Aceasta menţionează că s-a mai dispus obligarea pârâtei să restituie reclamanţilor toate sumele achitate în temeiul clauzelor declarate abuzive, res-pectiv sumele achitate cu titlu de dobândă peste formula de calcul anterior stabilită şi dobânda legală aferentă sumelor de restituit conform prezentei hotărâri cu titlu de daune interese.
Instanţa clujeană consideră că reîntoarcerea părţilor la "negociere" nu ar asigura o rezolvare eficientă şi reală a litigiului, întrucât, în raport de apărările punctuale evocate în cauză de către bancă, obligarea împrumutătorului la o eventuală renegociere, pe temeiul obligaţiei de cooperare ce-i incumbă, ar fi lipsită de finalitate.
Decizia instanţei arată că acea parte a clauzei care reglementa marja fixă din compunerea modului de calcul al dobânzii nu a fost invalidată şi, deci, nu poate fi modificată sau înlăturată din contract: "Ceea ce trebuie înlăturat este strict mecanismul contractual prin care la această marjă fixă se adaugă o marjă de dobândă stabilită exclusiv prin voinţa internă şi unilaterală a băncii. Iar dacă acest mecanism nu mai poate funcţiona, contractul se poate executa în continuare fără să prejudicieze în vreun fel consumatorul prin aplicarea marjei fixe acceptate contractual".
Decizia pronunţată de justiţie în această speţă ar putea avea impact nu doar asupra contractelor dintre consumatori şi BCR, dar asupra contractelor încheiate de clienţi cu alte bănci din ţară. Instanţa a dispus suspendarea judecării cauzei până la pronunţarea hotărârii preliminare.
• Cele patru întrebări transmise CJUE sunt:
"1. Art.6 al.1 din Directiva 93/13/CEE trebuie interpretat în sensul că, subsecvent constatării caracterului abuziv al unei clauze care defineşte mecanismul de stabilire al ratei dobânzii variabile după formula «marjă fixă şi o dobândă de referinţă practicată de bancă ale cărei criterii nu sunt transparente» într-un contract de credit cu dobândă fixa limitată la primul an şi variabilă ulterior, conform formulei menţionate, permite instanţei naţionale să adapteze contractul prin stabilirea unui mod de calcul al dobânzii variabile în funcţie de indicatori de referinţă transparenţi (LIBOR/EURIBOR) şi de marja fixa a băncii, pornind de la datele de fapt ale contractului de credit, pentru a asigura o protecţie mai bună consumatorului?
2. Dacă răspunsul la această întrebare este negativ, art.6 al.1 din Directiva 93/13/CEE trebuie interpretat în sensul că, subsecvent constatării caracterului abuziv al unei clauze precum cea menţionată anterior, permite instanţei naţionale, pe cale jurisprudenţială, să stabilească o dobândă fixă, prin raportare la marja fixă stabilită pentru al doilea an de derulare a contractului sau la dobânda fixă din primul an?
3. Dacă răspunsul la această întrebare este negativ, art.6 al.1 din Directiva 93/13/CEE şi principiul efectivităţii trebuie interpretate în sensul că, subsecvent constatării caracterului abuziv al unei clauze precum cea menţionată anterior, se opune ca instanţa naţională să trimită părţile la negocieri în vederea stabilirii noului nivel al dobânzii, fără stabilirea unor repere?
4. Dacă răspunsul la această întrebare este negativ, care ar fi posibilele remedii pentru asigurarea protecţiei consumatorului, care să fie în acord cu prevederile art.6 al.1 din Directiva 93/13/CEE?"
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. S-a pronuntat, gata...
(mesaj trimis de Vasile M. în data de 25.11.2020, 14:08)
Dar nu importiva BCR... S-a terminat vanatoarea de vrajitoare si pe subiectul acesta. O instanta nu poate interveni in costul unui contract in primul rand pt. ca nu are pregatirea necesara si nu in ultimul rand pt. ca nu are cum sa cunoasca costul intern al societatii respective. Este la mintea cocosului... daca Romania ca tara se imprumuta la ~3,89% (iulie 2020), cum ai putea tu (persoana juridica sau particulara) sa pretinzi sa te imprumuti la un cost mai mic de atat? A fost o prostie monumentala promovata ani la rand de "marii avocati" ai tarii si care n-a fost decat o speculatie pt. a face bani, dand sperante desarte, celor care au credite, o speculatie la care au luat parte si o serie de instante din tara care au dovedit ca habar nu au de economie, ca nu inteleg nimic din acest domeniu, si care au dat niste decizii absurde.
1.1. Bati câmpii.. (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Cristian în data de 25.11.2020, 15:09)
Bati câmpii..Băncile împrumută bani produși din nimic care ar putea (ipotetic) fi împrumutați cu dobândă zero sau cu dobânzi foarte mici (2-3%) daca nu ar interveni dorința de îmbogățire rapidă a cămătarilor parveniți.
In plus, băncile ar trebui obligate de stat să își asume un rol social când e vorba de subzistența celor împrumutați, adică să facă un profit minim pe seama acestora, când e vorba de prima casa de locuit.
Trebuie permis profitul băncilor numai când lumea împrumută pentru vacante, de lux, yachturi, avioane private și alte extravagante de acest tip...în niciun caz când lumea se împrumută de foame.
1.2. Mda... oare bat campii? (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Vasile M. în data de 25.11.2020, 16:43)
Eu cred ca nu aveti idee despre ce vorbiti. Banca este o societate comerciala, nu o asociatie de binefacere. Rolul unei banci este, printre altele (faceti o facultate de economie pt. a aprofunda subiectul), sa imprumute bani si sa faca un profit din acest serviciu. De ce v-ar imprumuta o banca bani cu dobanda 2-3% avand riscul ca Dvs. sa fiti rau-platnic, cand statul poate fi imprumutat cu cel putin 3,89% in conditiile in care statul este mult mai solvabil si imprumuta niste sume mult (MULT) mai mari?
Sa mai intram in detalii ca acei bani "produsi din nimic" de care pomeniti (ca parca banca ar avea imprimanta de bani... si chiar si atunci ar avea costuri de productie), vin de la investitori care la randul lor vor un profit? Ca bancile se imprumuta intre ele si automat exista un cost pentru banca in sine in relatie cu banii pe care ii imprumuta? Aceste detalii tot de stiinta denumita Economie tin. Asa functioneaza lumea in care traim.
In plus, nu am vazut pe nimeni dus la banca cu pistolul la cap, sa semneze pentru vreun credit. Nu am vazut pe nimeni care sa nu poata trai fara ultimul telefon XYZ 49S Mega-Plus cu camera de 2597 de pixeli, fara ultimul televizor 15K ultra-mega-HD de 340 de inch, fara ultima masina traznet iesita pe piata sau fara apartamentul de 1950 de metri patrati din buricul targului. Aici intervine educatia financiara care ar trebui sa il faca pe consumator sa aprecieze toate riscurile la care se supune, cand contracteaza un credit. Este ca si cand ati cumpara un telefon si dupa un an mergeti la vanzator sa ii spuneti ca vi se pare ca ati platit prea mult si doriti o parte din bani inapoi. Se observa absurdul situatiei descrise?
Tocmai neintelegerea unor principii de economie si lipsa educatiei financiare, duc la comentarii si pareri care nu au niciun fundament, altul decat ura fara de o institutie asa cum a fost ea promovata de o parte a "marilor avocati" ai tarii, asa cum este si comentariul Dvs., cu tot respectul.
1.3. salam alecu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Manole Securistu în data de 25.11.2020, 19:59)
Pt. Vasilica: de la ce vine taica M. ala? De la cati coceni ai rasucit prin birourile bancilor? Ce ai scris in mesaj este o mizerie de parca ar fi grohait porcul. De unde pana unde Statul este barometru creditelor? Vai de capul tau care te pretinzi mare economist. Esti un ofticat pe cei care isi cauta dreptatea in instante. Mergi si vezi ca instantele mai nou lasa contractul doar cu marja bancii si aia e dobanda. Bancile sa se aleaga praful de ele ca au distrus populatia cu clauze abuzive de s-au omorat oameni.
1.4. Ha (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de Vasile M. în data de 25.11.2020, 21:22)
M. poate veni de la Manole, de exemplu... dar n-am de ce sa va dau Dvs. vreo explicatie.
Sa mi-l aratati si mie pe ala pe care l-a obligat banca sa semneze contractul de credit. Sunt intr-adevar persoane care sunt intr-o situatie dificila si ar trebui protejati, dar tocmai pt. ca stiu ce este in instante am scris ceea ce am scris.
Sunt ofticat, ca va spun asa, mai direct, pe prostii care isi dau cu parerea si arata doar spre banci ca spre raul suprem. Bancile au ele vine lor, dar prostia consumatorului manipulat si neinformat este si va fi mai mare decat orice alt ceva. De la manipularea prin care este facut sa isi doreasca tot ce nu isi poate permite, pana la cea ca banca este raul suprem si ca statul nu ii vrea decat sa-l inrobeasca.
Acum, asa ceva nu poti sa vezi si nu potiaccepta cand nu reusesti sa fii impartial si sa gandesti o problema in ansamblul ei. Nu ma astept sa inteleaga multe lume ce am scris, deci este ok ca ati comentat ceea ce ati comentat. Fiecare are dreptul la o parere.
1.5. Pt. Vasile Maimoiul lui Isarescu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de Vuie Masile în data de 26.11.2020, 00:06)
Prietene vorbeste gura fata tine. Legea este lege si trebuie respectata. Un profesionist este obligat sa nu insereze clauze abuzive in contracte. Restul e can-can. Habar nu ai despre prevederile Legii 193/2000, Directiva 93/13, practica CJUE. Nu trebuie sa ai cunostinte de specialitate sa intelegi un contract. A lua un credit este normal dar nu in Romania. Volksbank a facut jaf si s-a uitat prea usor creditele CHF sau dobanda variabila a BCR, unde iti spuneau ca este Euribor si dupa 1 an ajungeai in incapacitate de plata. Cum iti explici ca BCR evalua gradul de indatorare la o dobanda promotionala la jumatatea decat cea pe care o aplica, stiind dinainte acest aspect. Mergi si te linistete ca una este sa vorbim economic si alta juridic. Consumatorul este protejat de lege chiar si daca este prost.
1.6. Sa fie primita... Eu sunt foarte linistit, tu pare (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de Vasile M. în data de 26.11.2020, 01:49)
Stiu ce prevad legile si directivele respective si, da, ai dreptate in anumite aspecte. Nu am sustinut ca bancile nu au avut clauze abuzive. Sunt multe lucruri anormale care s-au intamplat.
Legat de CHF, nu putea nimeni sa prevada ca banca Elvetiei o sa o ia razna si odata cu ea si cursul... si acolo a fost tot o lipsa de comunicare intre parti. Nici una nu dorea sa cedeze si considera ca are dreptate.
Dar de acolo pana la anumite decizii absurde date de anumite instante din Romania este cale lunga. Consumatorul este protejat de lege chiar daca este prost, dar si celelalte entitati sunt. In anumite cauze au avut dreptate clientii, in alte, cum este si asta, a avut dreptate banca. Sau din punctul tau de vedere, hotararea CJUE de acum este nedreapta iar cele care au luat partea consumatorului au fost drepte?
Discutia noastra nu are niciun rost, este doar asa, de conversatie, sa nu ne plictisim. Crezi ca daca ma injuri se va schimba ceva?
2. fără titlu
(mesaj trimis de Ion Ardeleanu în data de 25.11.2020, 18:16)
Solutia nu este una gresita, din contra. In cazul domnului Oros a fost constatat caracterul abuziv doar al componentei variabile nu a formulei de calcul. Prima instanta a gresit stabilind drept consecinta inlocuirea clauzei cu EURIBOR. Trebuia sa elimine clauza si sa lase marja bancii in continuare sa isi produca efecte. Aceasta solutie a fost adoptata de instante care au avut curajul sa dea in bancile girate de Manole legal. Acea marja este agreata de parti, reprezinta un cost - profitul bancii - si nu are nimic abuziv in ea, fiind clara si concisa. Decizia CJUE arata ca instanta trebuie sa stabileasca daca acel contract continua sau nu fara clauza. In momentul in care nu mai poate continua, ca sa nu creeze o sanctiune pentru consumator, instanta dispune o negociere a clauzei intr-un cadrul legal stabilit, cu obiective, termene si sanctiuni. Daca nu se stabileste dobanda contractul nu este exigibil imediat, ci inghetat. Trebuie reziliat cu efecte retroative in restituirea sumelor incasate in baza unei clauze care nu mai produce efecte (dobanda). Daca domnul Oros a achitat luna de luna ratele abuzive ale BCR-ului, deja poate initia procesul solicitand compensarea sumelor prin reziliere contractului. O sa iasa chiar mai bine, plus daune interese precum dobanda legala si rata inflatiei la sumele restituite, daune morale. Dupa ce recursul a fost eliminat ca o cale de atac in litigiile consumatorilor cu profesionistii in 2019, iata ca decizia CJUE ne arata ca nu exista o protectie adecvata in cazul acestor contracte cu dobanzi variabile. Cine le-a girat? Uitati-va la Directia Juridica a Bancii Nationale a Romaniei patronata de eternul Manole Turnatorul.
3. fără titlu
(mesaj trimis de Darth Manole în data de 25.11.2020, 23:58)
Bun, il trimite la negociere si banca o sa faca un veritabil abuz de putere cum a facut BCR in cazul grupului lui Piperea. Acolo desi a fost obligata sa negocieze o dobanda variabila, le-a aruncat o oferta de 3,5% pe an, le-a bagat un act aditional nenegociat prin care a ras din scurt toate accesoriile la creante, renuntari la drepturi de orice fel si le-a mai cerut si bani de scazut sold la misto, cand nu il scadeau. Problema care se pune este ca daca acest consumator negoiaza cu buna-credinta, el poate invoca teoria impreviziunii si poate cere o revizuire pe cale judecatoreasca a contractului. Nu este vina lui ca imputita de banca a inserat contrar legii clauze abuzive in contract. Instanta ce va face in acest caz? Unde este protectia asigurata de Directiva 93/13 si de legislatia nationala? Contractul devine unul gri. In nebunia lor Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel au ajuns sa incalce principiul fortei obligatorii a contractului. Mai nou obliga partile sa incheie o tranzactie chiar si in cazul unui contract rambursat integral ca o conditie de restituire a sumelor percepute abuzive. Evident o parte dintre ele, cat decide banca. Cat de nesimtit sa fi ai un asemenea dispret fata de lege?