Cazul Big Brother, supraveghere totală la nivel global

Scandalul Big Brother este departe de a se apropia de punctul culminant, cu toate că presiunea pe instituţiile care aveau cunoştinţă de programele NSA de supraveghere este tot mai mare. Generatorul acestei poveşti de groază pentru autorităţile americane, Edward Snowden, abia a reuşit să părăsească aeroportul din Moscova. Presa americană este în fierbere, ţările Uniunii Europene au devenit foarte sensibile la subiect, doar în ţara noastră apar propuneri de urmărire a cartelelor telefonice şi ale activităţilor pe internet. După ce militarul american Bradley Manning, acuzat de furnizarea a sute de mii de documente clasificate site-ului WikiLeaks, a fost găsit vinovat de spionaj riscând peste 100 de ani de închisoare, este foarte puţin probabil ca Snowden să mai calce vreodată în SUA, dar şi să mai apară prea curând curajoşi dispuşi să facă dezvăluiri.

Biroul directorului serviciilor americane de informaţii (ODNI) a declasificat documente secrete încercând să pareze valul de noi dezvăluiri privind extinderea programelor NSA de supraveghere. Făcând publice câteva documente cu puţin înaintea unei audieri a unor reprezentanţi din domeniile Justiţiei şi Informaţiilor în Comisia Judiciară a Senatului, directorul ODNI, James Clapper, afirmă că acţionează în "interesul unei transparenţe sporite". Unul dintre documente este autorizaţia Curţii de Supraveghere a Informaţiilor Străine (FISC), emisă pe 25 aprilie 2013, care obligă operatorul telefonic Verizon să livreze NSA zilnic, timp de trei luni, toate metadatele (numărul apelat, durata apelurilor). Edward Snowden a devenit cunoscut dezvăluind existenţa acestui document, pe 5 iunie, în ziarul britanic The Guardian. Alt document declasificat datează din 2011 şi prezintă aceste programe de supraveghere într-un fel de pledoarie în vederea prelungirii autorizării lor. Programul de colectare de metadate a fost prelungit până în 2015. "Guvernul poate căuta date doar dacă suspectează în mod argumentat că numărul de telefon căutat este asociat cu anumite organizaţii teroriste", susţine în continuare James Clapper.

Citând documente furnizate de către Snowden, cotidianul britanic The Guardian afirmă, în ediţia de miercuri, că un program secret aparţinând NSA, cunoscut sub numele de XKeyscore, permite supravegherea "aproape a tot ceea ce un utilizator" face într-o reţea. XKeyscore permite, astfel, supravegherea în timp real a e-mailurilor, căutărilor sau utilizării reţelelor partajate ale unei ţinte date. Programul se bazează pe utilizarea a 500 de servere, situate în întreaga lume, inclusiv în Rusia, China sau Venezuela. Contrar altor sisteme de supraveghere, a căror existenţă a fost deja dezvăluită, el oferă posibilitatea de a acţiona fără a cunoaşte un identificator "puternic" al unei ţinte, cum ar fi adresa de e-mail a acesteia. XKeyscore permite, de exemplu, să se ajungă la o persoană pornind de la o simplă căutare efectuată pe Internet. Potrivit documentelor, programul a permis agenţilor americani să captureze "peste 300 de terorişti", scrie The Guardian. NSA a reafirmat că activităţile sale sunt îndreptate "numai" împotriva unor "ţinte străine legitime" şi apreciază că "divulgarea publică a unor date clasificate despre sisteme de colectare aparţinând NSA, fără o prezentare în context, nu face altceva decât să îi pună în pericol sursele şi metodele, sporind confuzia într-o problemă foarte importantă pentru ţară".

În urmă cu două zile, militarul american Bradley Manning, acuzat de furnizarea a sute de mii de documente clasificate site-ului WikiLeaks, a fost găsit vinovat de spionaj, dar nu şi de ajutarea inamicului, riscând peste 100 de ani de închisoare. Manning, în vârstă de 25 de ani, a fost găsit vinovat de 20 de capete de acuzare. Militarul a recunoscut că a oferit aproximativ 700.000 de documente clasificate site-ului WikiLeaks, argumentând că intenţiona declanşarea unei dezbateri publice în materie de politică externă. În afară de acuzaţia de spionaj, Manning a fost găsit vinovat şi în cazul a cinci capete de acuzare privind furtul de documente.