Procesul fostului udemerist Benedek Imre Sandor împotriva sistemului de repartizare a mandatelor obţinute la ultimul scrutin a ajuns la un nou episod, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, în data de 17 februarie, retrimiterea dosarului pentru rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.
În decizia Curţii Supreme, intrată în posesia noastră, se arată: "Curtea respinge excepţiile ridicate de intimatul Benedek Imre Sandor ca fiind neîntemeiate şi admite, în principiu, cererea de intervenţie a recurentului formulată de Autoritatea electorală. Curtea admite recursul declarat de Koto Josif, casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti".
Potrivit reprezentanţilor ÎCCJ, dosarul în care Benedek Imre Sandor (intimat şi reclamant), Biroul Electoral Central (intimat şi pârât), Koto Josif (recurent) şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti (intimat şi pârât) sunt implicaţi va ajunge, în scurt timp, din nou, spre rejudecare la Curtea de Apel, urmând a primi un nou număr de înregistrare.
Amintim că în acest proces, Curtea de Apel Bucureşti a anulat mandatul de deputat alocat lui Koto Jozsef (UDMR), la reclamaţia lui Benedek Imre (ex. UDMR), care a contestat validitatea distribuirii mandatului, în cazul său. Ulterior UDMR a depus recurs, asupra căruia Înalta Curte s-a pronunţat la data de 17 februarie.
Contactat de noi, avocatul Antonie Popescu, implicat în caz, ne-a declarat că organizaţia sa va ataca decizia ÎCCJ.
"Intervenientă în interes accesoriu, agenţia Restitutio in Integrum, organizaţie focalizată pe probleme din domeniul drepturilor omului, nu a fost citată la primul termen, şi va ataca această hotărâre", ne-a declarat Antonie Popescu.
Ziarul BURSA a relatat, pe larg, despre evoluţia acestui caz şi despre multiplele nereguli ce au avut loc la redistribuirea mandatelor de parlamentar la ultimele alegeri din toamna anului trecut.
Verificând calculele Biroului Electoral Central, ziarul BURSA a arătat că un considerabil număr dintre actualii parlamentari ar fi trebuit, conform legii, să nu primească mandate şi că aleşii reali sunt alţii.
Desigur, restructurarea Parlamentului în conformitate cu legea nu mai poate fi imaginată acum, decât ca "utopie juridică".
Dar nu putem ignora că Parlamentul actual nu este pe deplin legitim.