Cazuri nerezolvate: crimele de la Caracal

Curtea de Apel Craiova urmează să se pronunţe la finalul acestei luni cu privire la apelurile formulate de inculpaţii în dosarul penal care a fost deschis în anul 2019, în urma dispariţiei la Caracal a două fete - Alexandra Măceşanu şi Luiza Melencu - despre care poliţiştii, procurorii şi medicii legişti afirmă că au fost omorâte de Gheorghe Dincă. Chiar Dincă a recunoscut în prima fază a cercetării penale că le-a ucis pe cele două fete, asumându-şi chiar şi moartea unei femei, dar ulterior şi-a retractat toate declaraţiile făcute în faţa poliţiştilor şi procurorilor. Cu toate acestea, instanţa de fond, Tribunalul Olt, l-a condamnat în 2021 la 30 de ani de închisoare cu executare. Alături de el a fost condamnat la închisoare şi complicele său, Ştefan Risipiţeanu, care a recunoscut că a violat-o pe Luiza Melencu.

Sentinţa Tribunalului Olt a nemulţumit toate părţile implicate în cauză, inclusiv pe procurorii DIICOT, care au formulat apeluri, asupra cărora, aşa cum reiese din încheierea de şedinţă din 20 aprilie 2023 Curtea de Apel Craiova se va pronunţa definitiv în 30 mai, pronunţarea deciziei urmând a se face, potrivit articolului 405 Cod procedură penală, prin punerea acesteia la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.

Decizia magistraţilor din capitala Băniei este aşteptată după judecarea cererilor de apel în spatele uşilor închise, la cererea procurorilor DIICOT, dar şi a avocaţilor uneia dintre părţile vătămate - mama Luizei Melencu, fapt care a împiedicat publicul larg să afle în ce a constat apărarea lui Dincă şi a celuilalt inculpat.

Totuşi din analiza cazului construit de procurori după dispariţia - şi uciderea, potrivit autorităţilor statului - Alexandrei Măceşanu, reiese că au rămas fără răspuns mai multe întrebări şi situaţii controversate sau pentru care poliţiştii, procurorii şi magistraţii au oferit răspunsuri neconvingătoare.

• Poliţiştii din Caracal, inactivi în cazul Luizei Melencu, dar şi cu "onoarea nepătată"

Prima întrebare se referă la cei responsabili cu cercetarea dispariţiei Luizei Melencu, despre care poliţiştii, procurorii şi medicii legişti afirmă că este prima victimă a lui Gheorghe Dincă. Luiza a dispărut în Caracal în aprilie 2019, iar familia ei a depus plângere la Poliţie. Timp de trei luni, poliţiştii din Caracal nu au reuşit să găsească fata sau trupul acesteia, după care, odată cu cazul Măceşanu, au găsit - potrivit datelor din anchetă - pa baza mărturisirii iniţiale a lui Gheorghe Dincă un sac cu oase umane la marginea unei păduri, despre care medicii legişti susţin că ar aparţine unei adolescente şi despre care poliţiştii şi procurorii afirmă că ar fi ce a mai rămas din trupul Luizei Melencu.

Este neclară activitatea desfăşurată de poliţiştii din Caracal timp de trei luni. Este inexplicabil de ce aceştia nu au reuşit să găsească nicio urmă a fetei, mai ales că atunci când a fost vorba despre cazul Măceşanu au fost vizionate imagini de pe camerele video din Caracal. De ce nu au vizionat, timp de trei luni, imaginile de pe camerele video din municipiul Caracal, pentru a vedea dacă pe ele apare chipul Luizei Melencu în data în care a dispărut sau în proximitatea acestei date? Cine este responsabil pentru această neglijenţă criminală din cauza căreia poate şi-a pierdut viaţa Luiza Melencu? A fost cercetat măcar disciplinar vreun angajat din cadrul Poliţiei Caracal care s-a ocupat de cazul dispariţiei Luizei Melencu?

Din relatările presei locale şi centrale, nu. Toată ancheta desfăşurată de DIICOT s-a concentrat strict pe demonstrarea vinovăţiei inculpatului Gheorghe Dincă, nesocotind măcar complicităţile morale prin inactivitatea poliţiştilor din Caracal cu privire la tragedia produsă.

Mai mult, mama Luizei Melencu şi bunicul acesteia au fost amendaţi în cursul cercetării penale de către procurorul DIICOT, Alina Albu, care între timp, la propunerea lui Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, a fost numită în 2023 de preşedintele Klaus Iohannis procuror-şef al acestei structuri de Parchet.

Întrebată de mass-media după interviul dat în faţa comisiei de selecţie din cadrul Ministerului Justiţiei dacă regretă amendarea mamei şi bunicului Luizei Melencu, Alina Albu a declarat că nu, deoarece a acţionat conform dispoziţiilor legale.

Întrebarea la care nu a oferit răspuns, de-a lungul cercetării penale, noul şef al DIICOT, dar nici instanţa de fond este de ce a solicitat iniţial colaborarea FBI în cazul crimelor din Caracal, după care a fost de acord cu retragerea specialiştilor americani din acest dosar.

O altă întrebare fără răspuns este aceea referitoare la ce s-a întâmplat cu celelalte victime ale lui Gheorghe Dincă? În primele declaraţii date de acesta în cursul cercetării penale, el a susţinut că a ucis şi alte două fete, chiar şi o femeie, pe lângă uciderea Luizei Melencu şi Alexandrei Măceşanu, dar poliţiştii şi procurorii afirmă că nu au găsit nicio dovadă în acest sens.

Rămâne neclar dacă Dincă a ucis cu adevărat alte persoane sau dacă există alte victime care nu au fost încă identificate. Pentru că avem experienţa tristă a modului de acţiune a Poliţiei Caracal în cazul dispariţiei Luizei Melencu, putem spune că este posibil ca rămăşiţele trupurilor victimelor suplimentare despre care a vorbit Gheorghe Dincă să nu fi fost găsite.

• Uciderea Alexandrei Măceşanu, cauzată de o încrengătură criminală de neglijenţe în serviciu sau complicităţi morale

Întrebări asemănătoare se ridică şi în cazul dispariţiei - şi uciderii, cum afirmă poliţiştii, procurorii, medicii legişti şi magistraţii - Alexandrei Măceşanu, care a fost răpită de Gheorghe Dincă în 24 iulie 2019, a fost violată de acesta şi a fost ucisă şi arsă în noaptea de 25 spre 26 iulie 2019.

Cazul s-a declanşat după ce Alexandra a reuşit să sune la 112 - un număr la care în statele civilizate găseşti sprijin imediat şi eşti salvat - numai că a dat la capătul firului peste un poliţist incompetent, Viorel Florescu, - sau poate interesat? - care nu şi-a îndeplinit atribuţiile trecute în fişa postului. Aşa cum a relatat mass-media la vremea respectivă, dialogul dintre poliţistul respectiv, care ulterior a fost tras pe linie moartă, şi victimă a fost unul ofensator, în care în loc să îi ofere tot sprijinul victimei poliţistul a îngreunat situaţia acesteia.

Să primeşti trei apeluri din partea victimei şi să nu reuşeşti să declanşezi alerta generală în judeţul Olt pentru rezolvarea cazului din Caracal, demonstrează o neglijenţă criminală care s-a soldat cu moartea unei fete. Din păcate, poliţistul respectiv nu a fost tras la răspundere penală pentru neglijenţă criminală sau un fel de complicitate morală cu inculpatul Gheorghe Dincă, deşi la acea vreme, ministrul interimar de interne Mihai Fifor a spus că din discuţia telefonică purtată de poliţistul din Slatina cu Alexandra Măceşanu reiese că "existau indicii că se putea produce o crimă".

Ulterior, în mass-media au apărut relatări că Gheorghe Dincă ar fi descoperit că Alexandra a sunat la 112, după ce operatorii de acolo ar fi apelat pe telefonul acesteia. În dosarul penal dedus judecăţii instanţei, apare însă informaţia că Gheorghe Dincă a verificat ulterior apelurile telefonice şi a observat că Alexandra a sunat la 112. Acela a fost, potrivit declaraţiilor iniţiale ale inculpatului, momentul în care a decis să o ucidă, dar nimeni nu poate explica cum de telefonul respectiv nu se afla în casa şi curtea acestuia, în dimineaţa de 26 iulie 2019, când poliţiştii şi procurorii au intrat în gospodăria lui Dincă. Conform datelor existente în dosar telefonul respectiv a fost găsit ulterior la câţiva kilometri depărtare, deşi Dincă nu a părăsit locuinţa din momentul descoperirii apelului la 112 şi până la reţinerea sa de către poliţişti.

Cert este că nimeni nu poate spune exact ce s-a întâmplat cu investigaţia din momentul arestării lui Gheorghe Dincă. Şi mai ales de ce acesta a solicitat prezenţa unui anumit poliţist-investigator pentru a mărturisi crimele. Pentru că dosarul a fost judecat de Curtea de Apel Craiova cu uşile închise, nu se ştie exact ce informaţii au fost colectate de DIICOT şi ce măsuri au fost luate în speţa respectivă. În mass-media au apărut doar acuzaţii din partea membrilor familiilor Măceşanu şi Melencu de neglijenţă în gestionarea cazului de către autorităţi.

Iar această neglijenţă pare întemeiată atât timp cât până acum nicio autoritate nu a arătat de ce Gheorghe Dincă a reuşit să acţioneze pe o perioadă lungă de timp fără să fie descoperit de poliţişti.

Tot despre neglijenţă criminală s-ar putea vorbi şi în cazul procurorului Cristian Ovidiu Popescu care a aşteptat în faţa porţii lui Gheorghe Dincă până la ora 6 dimineaţă în ziua de 26 iulie 2019, deşi avea indicii clare că dincolo de poartă era posibil să se petreacă o crimă. Numai că procurorul respectiv s-a agăţat cu dinţii de procedura penală privind mandatul de percheziţie, chiar dacă în cazul infracţiunilor flagrante legea permite percheziţia şi în timpul nopţii.

Pe numele procurorului respectiv, fosta Secţie de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie a deschis în toamna anului 2019 un dosar de cercetare penală pentru abuz în serviciu, dosar ce nu a fost soluţionat încă şi care, probabil, a fost preluat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după desfiinţarea SIIJ prin legea adoptată anul trecut de către Parlament.

• Rolul FBI în ancheta penală

O altă ipoteză apărută în primele zile ale cercetării penale, pe baza faptului că într-unul din telefoanele lui Gheorghe Dincă se aflau numerele de telefon ale mai multor poliţişti din Caracal şi Slatina, precum şi ale unor persoane din diverse grupări interlope din judeţul Olt, a luat în calcul faptul că Alexandra Măceşanu şi Luiza Melencu au fost victime ale traficului de carne vie.

Mai mult au existat suspiciuni că o parte din fetele care ar fi fost răpite de-a lungul anilor de către Gheorghe Dincă ar fi fost obligate să devină prostituate şi că de ele au profitat chiar soldaţii americani cantonaţi la baza militară de la Deveselu.

Aceste suspiciuni au căpătat o oarecare consistenţă în momentul în care DIICOT a solicitat sprijinul FBI pentru verificarea mesajelor WhatsApp, în serverele din SUA, primite şi trimise de pe telefoanele Alexandrei Măceşanu, Luizei Melencu şi Gheorghe Dincă. Deşi iniţial FBI şi-a arătat disponibilitatea sprijinirii anchetei penale din România, ulterior experţii americani au renunţat la verificarea mesajelor respective susţinând că nu este clar scopului pentru care ar servi ele în elucidarea cauzei. Practic, prin decizia FBI probe ce ar fi putut fi importante în dosarul Caracal - respectiv mesajele de Whatsapp ale celor trei enumeraţi mai sus - au fost pur şi simplu neglijate.

În loc să verifice mesajele respective, experţii FBI au preferat să meargă pe pista anchetei derulată în România cu privire la crimele comise de Gheorghe Dincă. Mai mult, în rechizitoriul întocmit de DIICOT, care are peste 400 de pagini, este inclus şi un raport realizat de experţii Biroului FBI - Unitatea de Analiză Comportamentală (BAU), după ce un agent special s-a întâlnit cu Gheorghe Dincă. În raportul respectiv se arată că Dincă a intenţionat să le ţină pe cele două fete captive pentru o perioadă mai lungă de timp, dar le-a ucis deoarece a fost enervat că ele au refuzat să participe la actele sexuale solicitate de el şi au început să se opună verbal acestora, folosind ceea ce Dincă a considerat a fi un limbaj lipsit de respect. Nimic despre mânia provocată lui Dincă de constatarea acestuia că Alexandra Măceşanu a sunat la 112.

Experţii FBI lasă semne de întrebare cu privire la arderea celor două cadavre, arătând că în practica din SUA doar 3 din 112 autori au folosit incendierea ca metodă de a scăpa de un cadavru sau de a ascunde o crimă şi că 40% dintre autori şi-au lăsat victimele în starea în care se aflau în imobilul respectiv. Experţii FBI mai arată că Dincă şi-ar fi continuat activitatea infracţională dacă nu ar fi fost prins de poliţişti.

• Cazul Caracal, instrumentat cu uşile închise de Curtea de Apel Craiova

De aceea, pe baza celor de mai sus, nu putem şti cu siguranţă dacă Alexandra Măceşanu e vie sau e moartă. Conform procurorilor, instanţei, medicilor legişti şi FBI, Alexandra ar fi murit, dar nimeni nu a dovedit temeinic cum poate fi ars într-o noapte într-un butoi corpul fetei.

Mai mult, din judecarea dosarului penal cu uşile închise la Curtea de Apel Craiova reiese că există elemente care nu trebuie să ajungă la public pentru a nu da naştere la noi ipoteze în cazul de faţă.

Articolul 352 din Codul de procedură penală prevede:

"(3) Dacă judecarea în şedinţă publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnităţii sau vieţii intime a unei persoane, intereselor minorilor sau ale justiţiei, instanţa, la cererea procurorului, a părţilor ori din oficiu, poate declara şedinţa nepublică pentru tot cursul sau pentru o anumită parte a judecării cauzei.

(...)

(7) În tot timpul cât judecata se desfăşoară în şedinţă nepublică, dosarul cauzei nu este public. Părţile, persoana vătămată, reprezentanţii acestora, avocaţii şi experţii desemnaţi în cauză au dreptul de a lua cunoştinţă de actele dosarului.

(8) Preşedintele completului are îndatorirea de a aduce la cunoştinţa persoanelor ce participă la judecata desfăşurată în şedinţă nepublică obligaţia de a păstra confidenţialitatea informaţiilor obţinute pe parcursul procesului. Încălcarea acestei obligaţii poate fi sancţionată cu amendă judiciară de la 1.000 lei la 10.000 lei, cu excepţia situaţiilor în care această divulgare nu constituie infracţiune".

La Curtea de Apel Craiova, procurorul DIICOT a solicitat judecarea cauzei cu uşile închise, cerere susţinută şi de familia Luizei Melencu, motivând protecţia memoriei victimelor lui Gheorghe Dincă, deoarece în rechizitoriu sunt trecute fapte abominabile.

Cu toate acestea din textul de mai sus, reiese că şedinţa se poate desfăşura cu uşile închise şi dacă desfăşurarea ei publică ar aduce atingere unor interese de stat.

O astfel de atingere ar putea fi o eventuală implicare în cazul Caracal a soldaţilor americani de la baza Deveselu. Chiar dacă autorităţile susţin că din cercetarea penală nu a reieşit nicio dovadă concretă şi nici o legătură între soldaţii americani de la baza de la Deveselu şi dispariţia Alexandrei Măceşanu şi Luizei Melencu, afirmând că informaţiile apărute în presă în cursul anilor 2019 şi 2020 sunt doar speculaţii şi zvonuri, ipoteza de lucru privind şedinţa publică din acest motiv nu poate fi neglijată. Mai ales că în acest dosar am avut de-a face cu neglijenţe peste neglijenţe din partea autorităţilor din ţara noastră.

În ceea ce priveşte soldaţii americani de la Deveselu, ambasada SUA în România a declarat că soldaţii americani au fost complet străini de acest caz şi nu au avut nicio implicare în el.

Mai mult, trustul de presă al Ministerului Apărării Naţionale, într-un articol publicat după tragedia de la Caracal, a calificat drept fake-news de sorginte rusă toate informaţiile apărute în legătură cu o eventuală implicare într-o reţea de prostituţie cu trafic de minore a soldaţilor americani cantonaţi la Deveselu.

Cu toate acestea, în vara anului 2020, Adrian Zuckermann, ambasadorul SUA la Bucureşti i-a lăudat pe Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, şi pe procurorul general Gabriela Scutea "pentru strânsa cooperare dintre agenţiile româneşti şi americane de aplicare a legii", cooperare care "a dus la mai multe arestări recente de mare notorietate, ale unor infractori implicaţi în criminalitate organizată, în trafic de persoane", fără a preciza însă despre ce infractori este vorba.

Toată această situaţie, ne aminteşte de modul în care a decedat, în 2004, Teo Peter, basistul şi cofondatorul trupei Compact, în urma unui accident în Bucureşti, în care maşina ambasadei SUA condusă de un soldat american aflat sub influenţa alcoolului a lovit taxiul în care se afla Peter. Soldatul american a scăpat de răspunderea penală în România şi a fost judecat în SUA, conform unui acord încheiat anterior între cele două ţări pe baza legii de peste Ocean privind protecţia militarilor americani, dar acasă la el a primit o pedeapsă mult mai mică faţă de aceea pe care o risca în ţara noastră.

După cum puteţi observa, multe întrebări fără răspuns în cazul Caracal, la care s-ar mai ridica încă două. Cum ar fi acţionat Poliţia şi Parchetul în cazul Măceşanu, dacă nu s-ar fi implicat Alexandru Cumpănaşu, unchiul victimei, care în acea vreme avea relaţii foarte bune cu Ministerul de Interne, beneficiind la un moment dat în cursul anului 2019 chiar de protecţia Poliţiei? După exemplul din cazul dispariţiei Luizei Melencu, probabil că nu s-ar fi întâmplat nimic şi Gheorghe Dincă ar fi fost în continuare liber.

Apoi, cum a fost posibil un astfel de caz în judeţul păstorit politic de Paul Stănescu, care la acea vreme era secretar general al PSD şi care între timp a ajuns vicepreşedinte al Senatului României?

Sunt multe întrebări la care, exceptând-o pe ultima, suntem curioşi dacă vor răspunde magistraţii Curţii de Apel Craiova, în 30 mai 2023.