CCPI:  România, cădere de şapte locuri în clasamentul anual de evaluare a politicilor publice pentru performanţă climatică

Cea de-a 18-a ediţie a Climate Change Performance Index (CCPI), care măsoară performanţa climatică a 59 de ţări din lume, responsabile pentru peste 90% din emisiile de gaze cu efect de seră (GES) a fost lansată ieri. România a scăzut cu şapte poziţii în clasament faţă de anul trecut şi ocupă locul 43, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Potrivit sursei citate, Danemarca şi Suedia continuă să ocupe locurile 4 şi 5 din clasament ca lideri ai protecţiei climatice, urmate de Chile şi Maroc care au avansat în top cu câteva poziţii comparativ cu ediţia de anul trecut.

CCPI 2023 evidenţiază încă o dată faptul că nicio ţară nu depune eforturi suficiente pentru atenuarea schimbărilor climatice şi evitarea creşterii temperaturii globale cu peste 1,5oC, aşa cum prevede Acordul de la Paris. CCPI evaluează patru categorii de politici publice privind emisiile de gaze cu efect de seră, energia regenerabilă, consumul de energie şi politicile climatice.

Anul acesta România a scăzut şapte poziţii în clasament şi acum ocupă locul 43, devansată de ţări precum Slovenia, Vietnam, Austria, Belgia sau Bulgaria. Performanţa climatică a scăzut însă de la an la an: în 2019 ne aflam pe poziţia 24, în 2020 ocupam locul 30, iar în 2021 am scăzut iar pe poziţia 38. Acest rezultat este o consecinţă a lipsei de investiţii integrate în sectorul energiei regenerabile şi a unei politici climatice cu un nivel de ambiţie scăzut, în ciuda resurselor financiare considerabile puse la dispoziţie pentru amplificarea tranziţiei către un sistem economic neutru din punct de vedere climatic. Şi în privinţa emisiilor de gaze cu efect de seră rezultatele au fost mai slabe comparativ cu ediţia anterioară, semn că este nevoie de eforturi susţinute pentru o decarbonizare eficientă. Singurul capitol la care România a primit puncte în plus este "utilizarea energiei", impactată de creşterea drastică a preţurilor şi reducerea consumului în industrie, dar şi la nivel individual.

"Tranziţia către o economie fără emisii de carbon este posibilă doar prin implementarea accelerată a măsurilor de eficienţă energetică şi deblocarea investiţiilor în sectorul energiei regenerabile, dublate de investiţii în stocare şi modernizare a infrastructurii de transport şi distribuţie a energiei electrice. Acest proces trebuie derulat cu respectarea legislaţiei de mediu în vigoare şi prin creşterea predictibilităţii cadrului legislativ şi a nivelului de transparenţă decizională", a spus Laura Nazare, Coordonatoarea campaniei de tranziţie energetică, Bankwatch România.

"România iroseşte avantajele unui mix energetic diversificat şi a unei independenţe energetice relativ ridicate faţă de alte ţări şi continuă cu o strategie energetică lipsită de viziune, axată pe combustibili fosili şi focus pe creşterea productivităţii cu orice preţ, ignorând complet alternativele curate, sustenabile şi echitabile care pot fi construite în jurul energiilor regenerabile", susţine Roxana Bucată, expert în energie, 2Celsius.

Experţii CCPI notează că măsurile curente de atenuare a schimbărilor climatice ale României nu sunt cuprinzătoare şi sunt lipsite de coerenţă strategică. Gazul fosil este perceput ca un combustibil de tranziţie şi ca tehnologie cheie pentru reducerea emisiilor de GES, guvernul planificând numeroase investiţii în infrastructura pe bază de gaze fosile.

Mai mult, în ciuda unui plan de eliminare treptată a cărbunelui din mixul energetic până în 2032, închiderea centralelor pe lignit şi a celor pe huilă poate fi întârziată în lipsa unor noi capacităţi de producţie ce le-ar înlocui.

Potenţialul ridicat al României în ceea ce priveşte producerea de energie electrică din surse regenerabile rămâne în continuare neutilizat, deşi ne-am angajat să reducem emisiile de GES cu 55% până în 2030 (comparativ cu nivelurile din 2005) şi să atingem neutralitatea climatică până în 2050. Pe lângă dezvoltarea durabilă a sectorului regenerabilelor, cu accent pe energia eoliană offshore, este necesară de asemenea şi accelerarea măsurilor de eficienţă energetică în toate sectoarele mari consumatoare de energie.

Pentru a atinge cu succes aceste obiective sunt necesare politici şi ţinte climatice mult mai ambiţioase la care se adaugă o creştere a nivelului de transparenţă decizională şi o mai bună cooperare cu societatea civilă în luarea deciziilor.

Dezvoltat de Germanwatch, NewClimate Institute şi CAN, Climate Change Performance Index analizează şi compară eforturile de atenuare a schimbărilor climatice din 59 de ţări (plus UE în ansamblu) cu cele mai mari emisii. CCPI evaluează performanţa fiecărei ţări în funcţie de patru categorii: Emisii de GES (40% din clasamentul general), Energie regenerabilă (20%), Consumul de energie (20%) şi Politica climatică (20%). Secţiunea de politică climatică a CCPI, care evaluează performanţa ţărilor naţionale şi internaţionale în domeniul politicii climatice, este posibilă cu sprijinul şi contribuţiile continue a aproximativ 450 de experţi în domeniul climei şi energiei. Din România au contribuit cu date şi evaluări Laura Nazare şi Alexandra Doroftei, Bankwatch România şi Roxana Bucată, 2Celsius, se mai arată în comunicat.