CCR amână decizia privind finalizarea hidrocentralelor din ariile protejate

Finalizarea hidrocentralelor aflate în diferite stadii de construcţie în ariile naturale protejate nu pare o prioritate pentru judecătorii Curţii Constituţionale a României care au amânat, astăzi, din nou, pentru 2 noiembrie, pronunţarea asupra obiecţiei de neconstituţionalitate înaintată de parlamentarii USR încă de la finalul lunii martie 2022 cu privire la legea care permite continuarea lucrărilor.

Amintim că actul normativ care a fost iniţiat de senatorul social-democrat Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei Economice, şi care a fost adoptat de majoritatea parlamentară PSD-PNL-UDMR prevede că hidrocentralele aflate într-un stadiu avansat de construcţie, de peste 60%, să poată fi finalizate chiar dacă se află în arii naturale protejate, unde astfel de amenajări sunt interzise.

Printre hidrocentralele care ar putea fi finalizate în baza legii respective, se numără aceea de pe râul Mureş - de la Răstoliţa, şi două obiective de pe râul Jiu, situate în localităţile Bumbeşti şi Dumitra, al căror stadiu de construcţie a depăşit 90%, lucrările fiind însă blocate de mai mulţi ani din cauza catalogării zonelor respective drept arii naturale protejate. Construcţia hidrocentralelor a început înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, lucrările de la Răstoliţa fiind inaugurate chiar în anul 1989. Din păcate, începând cu vara anului 2007, zonele respective au fost declarate arii naturale protejate, moment în care a fost stopată orice investiţie.

Reprezentanţii coaliţiei PSD-PNL susţin că punerea în funcţiune a celor trei hidrocentrale ar duce la alimentarea rapidă cu energie a peste 300.000 de gospodării şi ar reprezenta o soluţie viabilă pentru protejarea populaţiei în urma creşterii exponenţiale a tarifelor la energie electrică şi gaze naturale.

Legea a fost contestată vehement de reprezentanţii USR, dar şi de organizaţiile neguvernamentale pentru protecţia mediului, care au susţinut că ţara noastră riscă declanşarea unei noi proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, prin prisma faptului că numeroase specii de peşti şi din fauna şi flora zonelor respective vor avea de suferit în urma realizării respectivelor hidrocentrale.

Mai mult, parlamentarii USR afirmă că cele trei hidrocentrale vor produce o cantitate nesemnificativă de electricitate, de doar 0,4% din totalul naţional, dar în schimb distrug arii naturale protejate.

Referitor la criticile respective, la momentul adoptării actului normativ, senatorul Daniel Zamfir a spus că ONG-urile au poziţie interesată şi că ele se impotrivesc chiar şi implementării centralelor nucleare de tip SMR. "Atât timp cât ai în Valea Jiului o hidrocentrală construită în proporţie de 95%, care are şi sisteme de automatizare, să abandonezi un asemenea proiect hidroenergetic când astăzi importăm energie electrică produsă pe cărbune din Bulgaria şi Ucraina, ar fi o mare prostie din partea noastră. Nu putem abandona proiecte de peste 350 milioane euro, din banii românilor, mai ales acum când avem atât de multă nevoie de creşterea capacităţii de producţie de energie ieftină şi curată", a spus Daniel Zamfir.

Referitor la contestaţia depusă la CCR, unii parlamentari ai USR se pare că şi-au schimbat între timp opţiunea iniţială.

"Responsabilitatea mea şi greşeala mea... mi-o asum. Eu nu ar fi trebuit şi nici colegii mei să semnăm. (...) Am spus un lucru foarte clar: a fost o greşeală că am semnat această contestaţie şi de această greşeală ne-am dat seama unii dintre noi de abia după ce această chestiune a fost discutată astăzi. I-am întrebat pe colegii mei: Măi oameni buni... Ştiţi cum e? Vine de la Senat cineva şi spune: cutare proiect este plin de ilegalităţi, pentru că vor să distrugă unii mediul. (...) Doamna Prună, care se ocupa de zona asta de energie, a avut o problemă mare în familie şi nu a fost la momentul la care am strâns semnăturile, nu a fost să ne consilieze, pentru că ne-ar fi spus să nu semnăm asta. Doamna Prună nu este pe lista semnatarilor", a declarat, în urmă cu două zile, în cadrul unei emisiuni TV, deputatul Emanuel Ungureanu (USR).

Cert este că, potrivit expunerii de motive din actul normativ adoptat de Parlament, hidrocentrala de la Răstoliţa poate produce peste 9000 MWH/lună, în timp ce hidrocentralele de la Bumbeşti şi Dumitru pot produce peste 21.000 de MWH/ lună. Până acum, statul român a investit în cele trei hidrocentrale 350 milioane euro.