CCR amână dezbaterea sesizărilor privind Codul Penal

Vizita delegaţiei Comisiei de la Veneţia şi discuţiile pe care membrii aces-teia le-au avut inclusiv cu toate persoanele implicate în schimbarea legislaţiei penale nu au rămas fără ecou în rândul judecătorilor Curţii Constituţionale a României (CCR). Deşi pe ordinea de zi a şedinţei de plen, de ieri, a Curţii se aflau cele trei sesizări privind obiecţiile de neconstituţionalitate ridicate cu privire la legea prin care coaliţia parlamentară majoritară PSD-ALDE a modificat Codul Penal, magistraţii constituţionali au decis amânarea dezbaterii acestora până pe 16 octombrie.

Probabil că judecătorii CCR aşteaptă ca să fie finalizat raportul Comisiei de la Veneţia cu privire la modificarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, raport care va fi dezbătut de către oficialii europeni în şedinţa din 16 şi 17 octombrie.

Este însă greu de crezut că magistraţii CCR vor ţine cont de recomandările din raportul respectiv, atât timp cât au ignorat până acum opinia preliminară, din 13 iulie, a Comisiei de la Veneţia, cu privire la modificarea legii de organizare judiciară, modificare pe care preşedintele Klaus Iohannis a fost nevoit să o promulge luna trecută.

Referitor la obiecţiile ridicate în opinia preliminară de membrii Comisiei de la Veneţia, menţionăm că aceştia au criticat şi modificarea legii de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, modificare ce a fost atacată la CCR de preşedintele Klaus Iohannis şi de reprezentanţii opoziţiei politice, sesizări asupra cărora magistraţii constituţionali se vor pronunţa în perioada următoare, după ce vor fi dezbătute într-o şedinţă de plen.

Preşedintele Klaus Iohannis,110 parlamentari ai PNL, USR, PMP şi neafiliaţi şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au contestat modificările operate la Codul Penal, în Legislativ, de membrii coaliţiei majoritare PSD-ALDE.

Conform celor trei sesizări, există obiecţii atât cu privire la modul în care a fost adoptat acest act normativ, cât şi cu privire la conţinutul acestuia. Dintre modificările care au iscat nemulţumiri, amintim dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu, a traficului de influenţă şi a favorizării infractorului, dezincriminarea totală a neglijenţei în serviciu, modul de individualizare a pedepselor, declararea deciziilor CCR drept lege penală mai favorabilă etc..