CCR: BEC a respectat legea când a respins candidatura lui Călin Georgescu

Biroul Electoral Central a aplicat corect prevederile şi principiile statuate în Hotărârea CCR nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, care, deşi nu interzic explicit candidatura lui Călin Georgescu, stabilesc principii aplicabile verificării eligibilităţii candidaţilor la alegerile prezidenţiale, arată Curtea Constituţională a României în motivarea Hotărârii nr. 7 din 11 martie 2025, prin care a respins contestaţia formulată de Călin Georgescu, dar şi alte contestaţii cu privire la decizia BEC de neînregistrare a dosarului de candidatură depus de acesta pentru scrutinul din 4 mai.

În motivarea hotărârii CCR se precizează: "Curtea reţine că, în cadrul contenciosului electoral, atât BEC, cât şi Curtea Constituţională verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de eligibilitate de formă şi de fond, cu precizările menţionate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi, în particular, în Hotărârile Curţii Constituţionale nr.2 din 5 octombrie 2024 şi nr.32 din 6 decembrie 2024. (...) Curtea a subliniat că, prin realizarea acestui control constituţional şi democratic asupra procesului electoral, îşi îndeplineşte atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României, a cărei ultimă finalitate este restabilirea încrederii cetăţenilor în legitimitatea democratică a autorităţilor publice, în legalitatea şi corectitudinea alegerilor, precum şi înlăturarea oricăror suspiciuni de natura celor constatate în cauză. Sunt astfel protejate atât drepturile electorale ale cetăţenilor (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales), cât şi fundamentele ordinii constituţionale, premise esenţiale pentru menţinerea caracterului democratic şi de stat de drept al României (...) Curtea reţine că BEC nu este un organ judecătoresc, ci un organism administrativ electoral cu prerogative temporare de putere publică, iar actele sale sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicţionale, însă ele aparţin materiei contenciosului electoral.".

Curtea a reţinut că însuşi principiul loialităţii faţă de Constituţie şi democraţie reprezintă o condiţie fundamentală pentru candidatura la funcţia de Preşedinte al României. Or, în cazul lui Călin Georgescu, CCR arată că au existat aspecte care au pus sub semnul întrebării respectarea acestor principii, justificând astfel decizia BEC. Deşi verificarea condiţiilor de eligibilitate revine, în mod normal, Curţii Constituţionale, aceasta a subliniat că BEC nu poate ignora informaţiile relevante din spaţiul public şi că are datoria de a lua măsuri pentru protejarea integrităţii procesului electoral.

În motivarea deciziei sale, CCR arată: "Potrivit art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.370/2004, BEC are atribuţia de a constata îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de Legea nr.370/2004, respectiv a celor de formă şi de fond cu caracter special stabilite prin Constituţie şi dezvoltate în cuprinsul Legii nr.370/2004. Condiţiile de fond cu caracter general au natură constituţională şi sunt prevăzute la titlul I al Constituţiei. Prin Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024, paragraful 48, Curtea a statuat că elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale, iar examinarea acestor condiţii poate fi realizată numai de către Curtea Constituţională. 119. Ulterior, prin Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024, paragraful 20, teza finală, Curtea a statuat că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituţionale. Ca atare, ţinând seama de situaţia particulară intervenită prin anularea procesului electoral pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024, Curtea, în coordonatele aceleiaşi situaţii premisă existente, respectiv asigurarea succesiunii mandatelor prezidenţiale şi garantarea periodicităţii alegerilor, a apreciat că pentru acest proces electoral - ce are acelaşi obiect, respectiv alegerea Preşedintelui României pentru un mandat de 5 ani, consecutiv celui obţinut în urma alegerilor din anul 2019 - este necesară aplicarea directă de către BEC a prevederilor constituţionale referitoare la condiţiile de eligibilitate de fond stabilite în titlul I al Constituţiei. O asemenea învestire a BEC realizată de Curtea Constituţională rezultă din folosirea sintagmei «prin raportare la principiile şi valorile constituţionale» în contextul evaluării de către noul BEC a candidaturilor depuse. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că are competenţa de a stabili în sarcina autorităţilor şi instituţiilor publice aplicarea directă a Constituţiei, spre exemplu, în situaţiile determinate de constatarea neconstituţionalităţii actelor normative «în lipsa unei reglementări legale a situaţiei juridice create în urma deciziei de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate în ipoteza şi termenii stabiliţi prin decizia de constatare a neconstituţionalităţii pronunţată de Curtea Constituţională»".

CCR a mai considerat că anularea procesului electoral din 2024 a avut la bază încălcări grave ale regulilor democratice, iar acest context nu poate fi ignorat la reluarea alegerilor. Astfel, CCR a validat poziţia BEC conform căreia aceleaşi persoane implicate în aceste nereguli nu pot fi acceptate automat în noul proces electoral.

"Ca atare, chiar dacă este un nou proces electoral, acesta se înscrie în aceleaşi coordonate şi aceeaşi paradigmă a asigurării succesiunii mandatului prezidenţial dobândit în anul 2019. Prin urmare, Curtea a permis aplicarea directă de către BEC a Constituţiei numai pentru acest proces electoral desfăşurat în circumstanţele excepţionale determinate de anularea procesului electoral din anul 2024. În consecinţă, BEC, ţinând seama de prevederile constituţionale şi legale referitoare la efectele actelor jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale, a dat eficienţă caracterului general obligatoriu al hotărârii Curţii, caracter care vizează nu numai soluţia, ci şi considerentele care sunt în legătură directă cu aceasta", se arată în motivarea deciziei CCR.

Curtea a argumentat că dreptul de a fi ales, deşi fundamental, nu este absolut şi poate fi limitat prin condiţii legitime şi previzibile stabilite prin lege şi prin jurisprudenţa Curţii. În acest caz, decizia BEC a fost considerată justificată în contextul protejării ordinii constituţionale.