CCR:  Înalta Curte, atribuţii depline în constituirea completelor de judecată

Legiuitorul are competenţa atât de a înfiinţa el însuşi completuri specializate, cât şi de a acorda Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie decizia constituirii completurilor specializate, se arată în decizia de ieri a prin care Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, cu unanimitate de voturi, excepţia ridicată de Avocatul Poporului, cu privire la dispoziţiile art.19 alin.(3), art.29 alin.(1), art.31 alin.(1) lit.c) şi ale art.52 alin.(1) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

"Astfel, spre deosebire de situaţia în care legea înfiinţează completuri specializate (a se vedea art.29 din Legea nr.78/2000), în ipoteza în care legea prevede doar posibilitatea înfiinţării unor completuri specializate, precum în cauza de faţă (art.19 din Legea nr.304/2004), decizia înfiinţării lor aparţine colegiului de conducere. Totodată, Curtea a constatat că nu există nicio prevedere constituţională sau vreo exigenţă rezultată din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care să impună ca modalitatea de desemnare a membrilor completurilor să fie realizată în mod direct prin lege. Dacă legea reglementează un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor de judecată (spre exemplu, tragere la sorţi, în cazul Completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), colegiile de conducere ale instanţelor judecătoreşti nu pot stabili un alt mod de desemnare a acestora. În lipsa unei prevederi legale exprese care să reglementeze un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor (...) colegiile de conducere ale instanţelor judecătoreşti pot stabili ele însele modul de desemnare a acestora", se arată într-un comunicat de presă emis de CCR în legătură cu decizia respectivă.

Amintim că Avocatul Poporului a contestat compunerea completelor de judecată de la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, considerând că modul de alcătuire al acestora trebuie stabilit prin lege şi nu de către colegiul de conducere al Curţii Supreme. În motivarea acţiunii sale, Avocatul Poporului a menţionat că actul de compunere a completelor de la Înalta Curte este unul administrativ şi astfel conţinutul său nu poate viza aplicarea şi interpretarea legii de procedură, lege în care s-ar încadra şi modul de desemnare a membrilor completelor.

Menţionăm că modul de compunere al completelor la ÎCCJ a fost contestat, fără succes, şi de fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, care a fost nemulţumit de judecătorii care l-au condamnat definitiv, în 27 mai 2019, la 3 ani şi şase luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.