English
Actualizare 19:34 Traian Băsescu: "Era necesară intervenţia CCR în ceea ce priveşte noul Cod de Procedură Penală"
Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat astăzi, la Bocşa, că era necesară intervenţia Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte articolul 141 din noul Cod de Procedură Penală, care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale.
"Cred că este o decizie corectă a CCR să încerce să clarifice articolul 141 din Codul de procedură penală, pentru că spune: poliţia şi alte organizaţii'. Pot fi şi organizaţii private sau organisme ale statului care nu au în atribuţiuni unele activităţi şi să facă interceptări. Ori Curtea Constituţională pune în regulă. Înainte de acest cod de procedură penală, adică în vechiul cod, nu era menţionată poliţia sau alte instituţii. Tăcea, fapt pentru care a trebuit să reglementăm lucrurile prin decizii ale CSAT, puse în aplicare pe urmă, pentru că decizia CSAT a fost să decidem că SRI este autoritate naţională pe interceptări legate de convorbirile telefonice. Acest lucru a fost generat de faptul că erau singurii care aveau dotarea completă, ca urmare a Summit-ului NATO din 2008", a afirmat liderul Mişcării Populare într-o conferinţă de presă, relatează Agerpres.
Potrivit lui Băsescu, înainte de summit-ul din 2008 s-a făcut o dotare în ritm accelerat, pentru a putea garanta nivelul de securitate cerut de faptul că erau prezenţi liderii ţărilor membre NATO, plus şefii statelor partenere NATO. Erau 58 de şefi de stat şi de guvern la Bucureşti şi a trebuit o dotare corespunzătoare unui asemenea eveniment, care s-a făcut şi "foarte ieftin şi cu multe donaţii de la parteneri", a adăugat Băsescu.
În opinia lui Traian Băsescu, după ce a apărut noul Cod de procedură penală, fiind acest înscris ambiguu, era normal ca la Curtea Constituţională să se ceară claritate. "Este vorba de instituţii care pot afecta intimitatea persoanelor, iar în astfel de situaţii, Curtea Constituţională nu se poate juca, dacă este sesizată", a mai afirmat fostul şef al statului.
(S.A.)
----------
Actualizare 17:58 Parchetul General, despre motivarea CCR : "Am identificat soluţii împreună cu MAI"
Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) transmite că a identificat soluţii pentru continuarea activităţii de urmărire penală împreună cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI), potrivit unui comunicat trimis redacţiei.
Astfel, PICCJ a anunţat că "a luat act de motivarea Deciziei Curţii Constituţionale" precizând că "decizia este obligatorie şi, pe cale de consecinţă, procurorii o vor respecta întocmai".
Conducerea instituţiei precizează: "Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Afacerilor Interne au identificat soluţiile necesare pentru continuarea activităţii de urmărire penală în cauzele în care se apelează şi la aceste mijloace de investigaţie penală, pentru a nu fi afectată celeritatea şi eficienţa soluţionării dosarelor penale. Totodată, s-a decis efectuarea unei analize periodice a eficienţei soluţiilor identificate şi a impactului asupra activităţii de urmărire penală la nivelul Ministerului Public".
(S.A.)
-----------
Actualizare 15:52 DNA: Decizia CCR impune detaşarea a 130 de lucrători de poliţie şi achiziţia de autovehicule/echipamente tehnice
Modificarea reglementărilor privind realizarea activităţilor de supraveghere tehnică, ca urmare a deciziei CCR, va impune detaşarea, în cadrul DNA, a 130 de lucrători de poliţie şi pregătirea specifică a acestora precum şi achiziţia de autovehicule şi echipamente tehnice suplimentare, fapt ce presupune un efort bugetar de aproximativ 10,4 milioane euro, se arată într-un comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Conducerea DNA a transmis Ministerului Justiţiei, în cursul acestei zile, o adresă în care se explică de ce este necesară promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu 130 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu suma anterior menţionată.
"Modificarea reglementărilor privind realizarea activităţilor de supraveghere tehnică este consecinţa unei decizii a C.C.R., prin care s-a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile articolului ce reglementează punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, din actualul Cod de procedură penală.
În prezent, Direcţia Naţională Anticorupţie cooperează în vederea realizării activităţilor de supraveghere tehnică cu Serviciul Român de Informaţii (S.R.I.), care asigură suport logistic şi tehnic pentru interceptarea comunicaţiilor la distanţă, accesul la sisteme informatice, supravegherea audio - video şi localizarea prin mijloace tehnice.
În situaţia în care, după publicarea deciziei menţionate în Monitorul Oficial, organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaţionale ale S.R.I., va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale D.N.A. pentru a putea asigura în continuare eficienţa activităţii de investigare a infracţiunilor de corupţie.
În acest scop, s-a realizat o evaluare preliminară a volumului de activitate al D.N.A. din perspectiva activităţii de supraveghere tehnică, pentru a estima resursele necesare pentru preluarea integrală a tuturor activităţilor de punere în executare a mandatelor emise de judecătorii de drepturi şi libertăţi, fiind identificate următoarele necesităţi:
- achiziţionarea de logistică pentru efectuarea înregistrărilor ambientale - cost estimat de aproximativ 1.150.000 euro;
- achiziţionarea de logistică în materia interceptării comunicaţiilor - cost estimat de aproximativ 415.000 euro;
- detaşarea unui număr suplimentar de 130 de lucrători de poliţie judiciară care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară, să asigure monitorizarea în timp real a comunicaţiilor interceptate, să realizeze supravegheri operative şi înregistrări ambientale în spaţii publice sau private - cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro anual (efortul bugetar este în realitate mai mic, pentru că, prin detaşare de la Ministerul Administraţiei şi Internelor la D.N.A se realizează o economie corespunzătoare în bugetul ministerului);
- atribuirea / achiziţia unui sediu secundar pe raza municipiului Bucureşti în proximitatea sediului central al DNA (suprafaţă utilă de minim 1.000 - 1.500 mp şi loc de parcare pentru minim 10 autovehicule) - cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro sau 180.000 euro/an;
- achiziţionarea unui număr de 30 autovehicule de diferite tipuri - cost estimat de aproximativ 650.000 euro;
- realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că aceşti poliţişti dobândesc în timp cunoştinţele specifice activităţii de supraveghere tehnică - cost estimat 200.000 euro.
Suma totală astfel calculată se ridică la aproximativ 10.415.000 euro", se arată în comunicat.
DNA menţioneaază că,l pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicaţiilor la distanţă. În situaţia în care ar fi necesare achiziţii suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar creşte în mod substanţial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar.
"Raportat la timpul necesar pentru realizarea procedurilor de achiziţie, precum şi pentru selecţia şi pregătirea personalului, în perioada imediat următoare, eficienţa activităţii de supraveghere tehnică ar putea să scadă semnificativ, cu impact corespunzător asupra finalităţii investigaţiilor efectuate în aceste cauze. Estimăm că activitatea ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menţionate anterior", se mai precizează în comunicat.
---------------------
Curtea Constituţională a României susţine că nicio reglementare din legislaţia naţională în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conţine vreo normă care să consacre expres competenţa unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică, transmite Agerpres.
"Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale (...). Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată. În ceea ce priveşte hotărârile definitive, această decizie poate servi ca temei de revizuire, în baza art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I", se arată în motivarea deciziei CCR de a declara ca neconstituţională sintagma "alte organe specializate ale statului" din articolul care reglementează efectuarea interceptărilor.
Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de "organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei", ci şi de "alte organe specializate ale statului".
"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma 'ori de alte organe specializate ale statului' din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate", se preciza într-un comunicat al CCR.
Curtea a constatat, totodată, că sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarităţii, preciziei şi predictibilităţii, întrucât "nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor".
Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituţionalitate prevede că "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
