CCR, PRIVIND ALEGEREA LUI TEODOR MELEŞCANU ÎN FRUNTEA SENATULUI: "Un grup parlamentar nu poate viza decât un senator care este membru al respectivului grup politic"

Curtea Constituţională a publicat, vineri, motivarea deciziei privind alegerea lui Teodor Meleşcanu în fruntea Senatului şi a explicat că un grup parlamentar poate propune doar un membru al propriului grup, pentru că doar unui membru de partid i se poate retrage sprijinul politic.

În motivarea publicată , CCR face referire la faptul că, după alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, P.S.D. şi ALDE au constituit o coaliţie politică, semnând, la data de 19 decembrie 2016, Protocolul de constituire a Coaliţiei de Guvernare pentru Dezvoltare şi Democraţie P.S.D.-ALDE.

În motivarea Curţii, se arată:."În aplicarea protocolului şi în conformitate cu prevederile art.23 alin.(1) din Regulamentul Senatului, în şedinţa plenului Senatului din data de 21 decembrie 2016, senatorul ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a fost desemnat candidat propriu al coaliţiei politice P.S.D.-ALDE la funcţia de preşedinte al Senatului, liderii grupurilor parlamentare P.S.D. şi ALDE formulând fiecare câte o singură propunere de candidat, respectiv un candidat unic şi comun în persoana senatorului Călin PopescuTăriceanu. (...) La data de 26 august 2019, ca urmare a deciziei politice adoptate de către forurile de conducere statutare ale ALDE, Protocolul de constituire a Coaliţiei de Guvernare pentru Dezvoltare şi Democraţie P.S.D.-ALDE a fost denunţat unilateral, decizia având ca efect retragerea ALDE din coaliţia de guvernare. Ulterior, senatorul şi preşedintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al Senatului în şedinţa plenului acestei Camere din data de 2 septembrie 2019".

Judecătorii constituţionali precizează că art.23 alin.(1) din Regulamentul Senatului, prevede că "Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere".

Judecătorii constituţionali mai precizează că o interpretare incorectă ar putea duce la situaia în care un grup parlamentar să aibă doi (sau mai mulţi) membri care candidează la funcţia de preşedinte al Senatului, unul propus de grupul parlamentar însuşi şi celălalt (ceilalţi) propus (propuşi) de un alt grup parlamentar (de alte grupuri parlamentare).

Din aceste motive, CCR a decis că "un grup parlamentar, dacă decide să facă o propunere, aceasta nu poate viza decât un senator care este membru al respectivului grup politic, pentru că numai unui membru i se poate retrage sprijinul politic acordat la momentul propunerii şi votului".

"Curtea constată că înţelesul dispoziţiilor art.23 alin.(1) din Regulamentul Senatului nu poate fi decât acela care stabileşte dreptul unui grup parlamentar de a face o singură propunere de candidat la funcţia de preşedinte al Senatului dintre persoanele membre ale respectivului grup", se mai arată în motivare.

În 22 ianuarie, Curtea Constituţională a stabilit că alegerea lui Teodor Meleşcanu în funcţia de preşedinte al senatului este neconstituţională, iar în 3 februarie Meşeşcanu a demisionat.