CCR respinge sesizările AUR, POT şi SOS România privind doborârea dronelor şi misiunile militare pe timp de pace

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins joi sesizările depuse de Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), Partidul Oamenilor Tineri (POT) şi SOS România împotriva a două legi esenţiale pentru securitatea naţională. Prima lege reglementează controlul utilizării spaţiului aerian naţional, permiţând doborârea dronelor pe teritoriul României, iar a doua vizează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiunilor militare pe teritoriul naţional.

Potrivit comunicatului oficial al CCR, sesizările au fost considerate neîntemeiate, iar Curtea a constatat că "dispoziţiile din Legea privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional sunt constituţionale în raport cu criticile formulate."

CCR a explicat că măsurile prevăzute de lege trebuie analizate în contextul angajamentelor asumate de România ca stat membru NATO. "Aderarea la N.A.T.O. presupune atât transferul unor atribute, cât şi exercitarea în comun a unor competenţe cu statele componente, aspect care nu afectează suveranitatea ţării", a precizat Curtea.

În plus, reglementarea unei competenţe partajate între structurile de apărare naţională şi forţele statelor aliate este considerată o măsură necesară pentru protejarea spaţiului aerian românesc, care este "integrat în spaţiul aerian N.A.T.O."

Curtea a subliniat şi faptul că legea nu introduce noi structuri militare sau paramilitare în afara forţelor armate naţionale sau ale aliaţilor.

Referitor la legea care reglementează desfăşurarea misiunilor şi operaţiunilor militare pe teritoriul României în perioade de pace, CCR a respins şi aici obiecţiile de neconstituţionalitate.

"Curtea a constatat, pe de o parte, că nu are competenţa să cenzureze modul de redactare a expunerii de motive concepute de legiuitor (...) iar, pe de altă parte, că numai Parlamentul poate hotărî, în limitele prevăzute în Constituţie, asupra conţinutului reglementărilor legale şi oportunităţii adoptării acestora", se arată în comunicat.

De asemenea, Curtea a clarificat că "transferul de autoritate" prevăzut de lege "nu are semnificaţia încredinţării exerciţiului suveranităţii altor subiecte de drept" şi că nu presupune încadrarea forţelor militare străine în structurile Ministerului Apărării Naţionale.

CCR a reafirmat că prevederile contestate sunt conforme cu Constituţia şi că România îşi menţine suveranitatea în deciziile privind apărarea naţională şi colaborarea cu aliaţii săi.