CE SE MAI ASCUNDE ÎN SPATELE DATELOR PUBLICATE DE INS? Misiune îndeplinită?

Institutul Naţional de Statistică ne-a adus o veste bună la început de toamnă. Produsul intern brut a depăşit cu mult chiar şi previziunile optimiste ale guvernului privind creşterea economică din trimestrul al II-lea şi primul semestru al anului 2008.

În aceste condiţii, nu este îndreptăţit Guvernul să-şi pună pe sediu un afiş, pe care să scrie cu litere mari "Misiune Îndeplinită!", mai ales că suntem foarte aproape de campania electorală?

Înainte de a răspunde întrebării de mai sus, trebuie să analizăm relaţia dintre PIB-ul nominal şi cel real, precum şi celelalte rapoarte statistice publicate de INS în cursul săptămânii.

Faţă de primele două trimestre din 2007, PIB-ul nominal a crescut cu o rată anuală de 26% în T1 şi cu o rată anuală de 25,21% în T2. Creşterile reale de 8,2%, respectiv de 9,3%, implică un deflator al PIB-ului de 17,8% în T1 şi de 15,91% în T2 2008. Cât de plauzibilă este scăderea presiunilor inflaţioniste la nivelul economiei, în condiţiile în care preţurile materiilor prime şi ale produselor intermediare au explodat de la începutul anului? A "împrumutat" Institutul Naţional de Statistică ajustările hedonice utilizate pe scară largă în Statele Unite? Misterul ar fi rezolvat mai uşor, dacă INS şi BNR ar elabora rapoartele statistice mai clare, în care să se pună accentul pe dinamica în termeni reali a variabilelor economice.

După raportul privind creşterea economică, INS a publicat şi datele referitoare la evoluţia preţurilor producţiei industriale. Acestea îşi continuă tendinţa de creştere accelerată începută în septembrie 2007. O rată anuală de creştere mai mare de 20% s-a înregistrat ultima dată în august 2004. Pe lângă avansul accelerat al IPPI (n.a. indicele de preţ al producţiei industriale), din august 2007 se remarcă şi o tendinţă de creştere a divergenţei dintre preţurile de consum (IPC) şi cele ale producţiei industriale de pe piaţa internă (vezi grafic).

Această evoluţie indică o creştere a presiunilor inflaţioniste din economie, care se vor resimţi în lunile următoare, chiar dacă vom asista la o temperare a ratei de creştere a preţurilor de consum, ca urmare a efectului de bază.

Situaţia actuală nu este specifică doar economiei noastre, deoarece rapoartele de la Eurostat arată o tendinţă similară şi la nivel european. Creşterea preţurilor de producţie s-a accelerat şi în Europa, în luna iulie, până la o rată anuală de 9% în zona euro.

O altă statistică raportată de INS arată menţinerea creşterii pentru volumul cifrei de afaceri din industrie în iulie, atât faţă de luna anterioară cât şi faţă de luna corespunzătoare a anului precedent. Creşterea anuală de 13,7% pare semnificativă la prima vedere, dar avansul în termeni nominali "ascunde" efectul preţurilor. Eliminarea acestui efect, prin ajustarea cu rata anuală de creştere a IPPI, ne conduce la o scădere reală cu 6,6% a volumului cifrei de afaceri din industrie. Tendinţa negativă pe care s-a înscris cifra de afaceri din industrie se menţine din noiembrie 2007.

Deteriorarea condiţiilor de finanţare de pe pieţele internaţionale, marcate de o creştere semnificativă a costurilor, se va resimţi tot mai acut şi în economia noastră. Efectul inerţial al creşterii accelerate a creditării va mai "împinge" PIB-ul până la sfârşitul anului, după care pierderea de viteză va fi evidentă.

Noile condiţii de finanţare vor pune presiuni tot mai mari, asupra firmelor din economie, pentru creşterea preţurilor finale. Ca rezultat, putem asista la o reducere a cotelor de piaţă şi la o deteriorare a situaţiei lor financiare, cu efecte negative asupra capacităţii de rambursare a creditelor. Accentuarea presiunilor inflaţioniste la producători determină şi creşterea probabilităţii ca BNR să opereze noi creşteri ale dobânzii de intervenţie în ultimele două şedinţe de politică monetară din acest an, până la 10,75%, de la 10,25% în prezent.

Cât despre afişul cu "Misiune Îndeplinită!", poate că este mai bine să aşteptăm confirmarea creşterii economice şi în următoarea jumătate de an. Nu de alta, dar s-au mai văzut cazuri în care astfel de declaraţii s-au întors împotriva "emitenţilor", pe măsură ce "condiţiile din teren" se îmbunătăţeau din ce în ce mai rău.