CE va reduce cu 16% finanţarea pentru dezvoltarea rurală

• România, pe primul loc în UE, cu o rată de absorbţie de 40% a fondurilor europene destinate dezvoltării rurale

• Guvernul doreşte creşterea plafonului pentru subvenţiile agricole acordate fermelor mari

Negocierile privind viitorul exerciţiu bugetar multianul în privinţa Politicii Agricole Comune (PAC) sunt foarte aprinse în cadrul Comisiei Europene (CE), din cauza dorinţei oficialilor europeni de a plafona valoarea subvenţiei agricole şi modul de calculare a acesteia, pe fondul diminuării bugetului Uniunii Europene (UE) odată cu finalizarea procesului de ieşire a Marii Britanii din cadrul acestei structuri continentale.

În procesul de negociere, ţara noastră, una dintre cele mai mari ţări agricole din UE, are o poziţie bine definită, exprimată în urmă cu două săptămâni de Petre Daea, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi reluată, ieri, de prim-ministrul Viorica Dăncilă la întâlnirea pe care a avut-o cu Phil Hogan, Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Conform şefului Guvernului, ţara noastră susţine că la calcularea subvenţiei agricole pentru următoarea perioadă ar trebui ca oficialii europeni să utilizeze cea mai recentă suprafaţă cultivată: aceea din anul 2017 şi nu din 2016. Viorica Dăncilă a spus: "România se opune plafonării subvenţiilor agricole, plafonare ce ar afecta fermele mari şi mijlocii şi nu ar favoriza restructurarea fermelor necompetitive. Propunerea noastră este de a lăsa la latitudinea statului stabilirea plafoanelor la subvenţiile agricole şi astfel vom putea creşte cu un procent cuprins între 25 şi 30% subvenţiile acordate pentru fermele mari".

Premierul s-a declarat nemulţumit şi de intenţia Comisiei de la Bruxelles de a reduce cu 16% finanţarea pentru programul de dezvoltare rurală concomitent cu creşterea cotei de cofinanţare din partea statelor membre: "Susţinem un buget adecvat pentru PAC, dar dorim creşterea fondurilor alocate dezvoltării rurale. Considerăm că intenţia de scădere cu 16% a finanţării europene şi creşterea cofinanţării din partea statelor membre vor afecta zona montană şi politicile privind produsele ecologice, precum şi politicile ecologice, de protecţie a mediului".

În legătură cu aceste aspecte, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală Phil Hogan a susţinut că scăderea este cauzată de finalizarea procesului Brexit. Hogan a declarat: "Anul viitor, bugetul UE va pierde 12 miliarde de euro prin ieşirea din Uniune a Marii Britanii. De aceea, foarte multe ţări şi-au exprimat dorinţa de a reduce fondurile alocate. Menţionez că pentru România am reuşit să menţinem nivelul de finanţare, mai ales pe Pilonul I. Reducerea de 16% poate fi negociată cu ceilalţi miniştri de profil din UE, dar fondurile au crescut pentru ţara dumneavoastră prin programele iniţiate de comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu".

Conform comisarului european pentru agricultură, ţara noastră a absorbit 40% din fondurile europene acordate pe programul de dezvoltare rurală şi se situează pe primul loc în UE cu privire la derularea acestui program. Phil Hogan a menţionat că eforturile ţării noastre privind susţinerea PAC se vor reflecta şi în alocările bugetare pe care Comisia de la Bruxelles ni le va stabili pentru perioada 2022-2027.