Ce vom alege în turul doi: preşedinte sau premier?

• Coaliţia din jurul lui Johannis îl împinge pe acesta ca principal contracandidat al lui Traian Băsescu în turul al doilea

Peste două săptămâni vom avea bătălia finală pentru alegerea viitorului preşedinte, dar pentru prima dată, în douăzeci de ani, numele viitorului premier poate decide cine va fi preşedinte.

Cine va candida în turul al doilea? Băsescu cu Geoană sau, mai degrabă, Băsescu şi Klaus Johannis?

Spectaculosul acestei situaţii vine şi din faptul că nici măcar nu am avut alegeri prezidenţiale simultan cu cele parlamentare.

Lupta strânsă dintre primii doi clasaţi în preferinţele electorale face ca voturile celui de-al treilea clasat, Crin Antonescu, să devină decisive pentru desemnarea preşedintelui.

Deşi au pierdut alegerile prezidenţiale, după ce le-au pierdut şi pe cele parlamentare anul trecut, liberalii au cele mai mari şanse să impună viitorul premier, chiar dacă în persoana unui politician care nu este membru PNL. Ceea ce face probabilă mobilizarea în continuare a susţinătorilor lui Crin Antonescu şi pentru turul doi, prin transferul voturilor de la liderul lor către soluţia liberală de premier.

Inclusiv prin declaraţiile de ieri ale lui Mircea Geoană şi Crin Antonescu se conturează o mişcare surprinzătoare pentru turul al doilea: împingerea lui Klaus Johannis ca principalul contracandidat al lui Traian Băsescu, care să atenueze din slăbiciunile pe care le are candidatul PSD, Mircea Geoană, evidente în această campanie, când a părut candidatul cel mai slab dintre cei trei.

Reafirmarea rapidă a lui Mircea Geoană şi a PSD pentru soluţia Klaus Johannis arată că social-democraţii au calculat deja că doar astfel pot canaliza masiv voturile liberalilor pentru şeful PSD.

În schimb, Traian Băsescu, neavând cum să-l mai susţină pe Klaus Johannis, după ce l-a ocolit de două ori, va marşa pe tema referendumului în continuare şi va încerca să mute dezbaterea spre tema dintre un preşedinte reformator al instituţiilor statului şi o majoritate PNL-PSD, acuzată că s-ar opune reformelor şi că este o coagulare forţată a grupurilor de interese, reprezentate de Patriciu, Hrebenciuc şi Iliescu etc.

Neglijarea sistematică a foştilor parteneri de Alianţă îi poate fi fatală lui Traian Băsescu în turul al doilea şi arată cât de neinspirată a fost alegerea eliminării liberalilor de la guvernare în 2008 şi cooptarea social-democraţilor.

Incapacitatea negocierilor cu liberalii a continuat chiar şi după ieşirea PSD de la guvernare, când Traian Băsescu a ales să joace pe cartea exclusivă a PD-L.

Exact polarizarea luptei electorale, între el şi ceilalţi, care l-a purtat pe Traian Băsescu spre victorii consecutive, l-a izolat de această dată, riscând să-l înfrângă pentru prima dată într-o cursă electorală.

Întoarcerea cu faţa la popor pare să nu-i mai fie suficientă astăzi lui Traian Băsescu.

Rezultatele din primul tur de scrutin se suprapun, cu diferenţe nesemnificative, peste rezultatele parlamentare de acum un an. Ceea ce arată că votul este unul politic, în marea lui majoritate. Oricât de bun ar fi candidatul, el nu poate răzbate fără maşinăria de partid din spate. Cu cât această maşinărie este mai puternică, cu atât candidatul este mai puternic, iar nu datele sale intrinseci, personalitatea sa. Or, cum PD-L şi PSD au maşinării comparabile, rolul maşinăriei liberale devine esenţial, mai ales dacă la ea va fi remorcată şi cea a minorităţii maghiare, în jurul aceleiaşi soluţii Johannis.

În afară de candidatul PNL, care a reuşit să strângă mai mult decât scorul partidului, Traian Băsescu şi Mircea Geoană au avut parte de un vot politic pur.

La fel va fi şi peste două săptămâni, pentru că este greu de crezut că o temă atât de importantă poate apărea într-un timp atât de scurt încât să destrame coaliţia care s-a format în jurul lui Klaus Johannis.

Cu candidaţii lor ieşiţi din cursă, liberalii îşi pot mobiliza nucleul dur (care sunt în jur de 14-15%) pentru că au miza viitorului premier.

Şi astfel un partid ca PSD, cel mai puternic din ultimii douăzeci de ani, are mari şanse să câştige alegerile prezidenţiale, doar datorită unui politician independent susţinut de liberali şi minoritatea maghiară.

Prin soluţia Johannis, liberalii pot deveni, de fapt, marii câştigători ai acestor alegeri.