CEC - discuţii cu BERD pentru un împrumut de 10 milioane de euro

CEC vrea să atragă de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) un împrumut de 10 milioane de lei destinat finanţării IMM-urilor. Eugen Rădulescu, preşedintele CEC, ne-a declarat că suma nu este convertibilă în acţiuni. Împrumutul pentru care cele două părţi poartă în prezent discuţii va fi îndreptat către finanţarea înterprinderilor mici şi mijlocii.

Mult aşteptata privatizare a CEC este pe cale să fie înfăptuită, strategia de privatizare fiind dezbătută de către Comisia de Privatizare şi Ministerul de Finanţe, care au ajuns la un consens ce va fi prezentat Guvernului cel mai probabil săptămîna viitoare.

Mioara Ionescu, directorul Direcţiei Relaţii Internaţionale din Ministerul Finanţelor, a declarat ieri că în contractul de privatizare a pachetului majoritar al CEC, ar putea să existe clauze privind păstrarea, pentru o anumită perioadă, a reţelei teritoriale şi a brandului. Dan Pascariu, preşedintele HVB România, crede însă că punerea de condiţii în privatizarea CEC nu va face decît să îngreuneze vînzarea acesteia.

Comisia de privatizare intenţionează să vîndă pachetul majoritar către o instituţie bancară de reputaţie (sau un consorţiu din care să facă parte o instituţie bancară de reputaţie). O parte va fi vîndută către salariaţii şi pensionarii CEC şi, în cazul în care mai există acţiuni, acestea vor fi tranzacţionate pe piaţa bursieră, internă sau externă. Un procent de 9,9% va reveni Fondului Proprietatea, în cazul în care acest proiect va fi adoptat.

• În luna mai au crescut cu 18% creditele oferite clienţilor

Eugen Rădulescu, preşedintele CEC, a declarat că în luna mai soldul creditelor oferite clienţilor a crescut cu 18%. Creşterea este justificată atît de bază mică de plecare (circa 6.500 de miliarde de lei), dar şi de rata dobînzii, care este de 12%, în condiţiile în care băncile comerciale practică în general o rată de 16%.

Preşedintele HVB România, Dan Pascariu, susţine că, din punctul de vedere al băncilor comerciale, o dobîndă de 12% la creditele de consum nu acoperă costurile, ceea ce l-a determinat să afirme că CEC practică dumping.

În schimb, preşdintele CEC spune că, în condiţiile unei reţele atît de mari cum e cea a CEC, rata de 12% este pe deplin justificată, întrucît nu numai că acoperă costurile, dar generează şi profit.

• Investitorul care va prelua CEC îi va decide viitorul

Întrebarea care este cel mai des auzită în legătură cu privatizarea CEC este cea legată de ceea ce va deveni: o bancă de economii clasică sau una comercială modernă. Preşedintele CEC, ca şi majoritatea bancherilor, este de părere că investitorul este cel care va stabili cum va fi organizat viitorul CEC, însă - susţine Dan Pascariu - piaţa are un cuvînt important de spus. Avînd în vedere că reţeaua CEC depăşeşte întreaga reţea bancară din ţara noastră, că BCR va fi privatizată, iar pe piaţa bancară au loc tot mai des consolidări, investitorul CEC nu poate să se rezume la simpla "dilemă" bancă versus casă de economii, ci trebuie să ia în considerare cerinţele şi condiţiile generale ale pieţei.

Bancherii sînt de părere că, ţinînd cont că CEC are 1.400 de unităţi, amplasate atît în mediul rural (unde băncile comerciale nu au pătruns încă), precum şi în oraşele mici şi mijlocii (unde sînt puţine bănci comerciale), problema care se ridică este cea a utilizării într-un mod cît mai profitabil a acestui avantaj. În plus, cei care vor achiziţiona CEC vor fi jucători importanţi, cu o poziţie solidă pe piaţa bancară, care, alături de vastitatea şi reputaţia CEC vor face una dintre cele mai puternice instituţii bancare din ţara noastră.

"Indiferent de ce decizii vor fi luate în urma privatizării, spune Radu Graţian Gheţea, preşedintele ARB, CEC va avea un cuvînt important de spus, fiind un adevărat competitor". Domnia sa crede că cele 5,5 procente din piaţă de care le deţine CEC nu reprezintă tot ce poate să dea această instituţie. Afirmaţiile sale sînt susţinute şi de produsele noi pe care le oferă CEC, între acestea numărîndu-se de la 1 iulie creditul de 250.000 lei grei (actualul credit de 50.000 de euro), precum şi o nouă strategie privind cardurile (două pentru corporaţii şi unul pentru persoanele fizice).