CEC pariază pe reţeaua teritorială

Casa de Economii şi Consemnaţiuni doreşte să îşi menţină reţeaua teritorială la dimensiunile actuale, de peste 1.424 de unităţi pe tot cuprinsul ţării. Enache Jiru, numit recent preşedintele CEC, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că apreciază reţeaua CEC ca fiind principalul atu al societăţii în cazul privatizării. Domnul Jiru se aşteaptă ca CEC să fie preluat de un grup bancar mare specializat pe retail.

Domnia sa a declarat că perspectivele de viitor se anunţă favorabile. Deşi mediul urban oferă o dinamică mai bună dezvoltării afacerilor, în ultima vreme s-a produs o uşoară saturaţie a acestuia. Mediul rural are un potenţial imens pentru servicii financiare, iar CEC doreşte să exploateze acest potenţial folosindu-se de gradul mare de acoperire al zonei rurale (867 unităţi bancare la sate).

Organizaţia este în plin proces de restructurare ce are ca scop eficientizarea activităţilor şi creşterea atractivităţii instituţiei în vederea privatizării în condiţii cît mai avantajoase.

Acest proces a început în 2000. Pînă în prezent au fost desfiinţate 325 de unităţi care funcţionau în pierdere. Numărul de salariaţi a fost redus de la 12.000 în 2000 la 9.270 persoane în prezent. Instituţia bancară a terminat anul 2000 cu un profit brut de 800 miliarde lei (40 milioane euro) şi provizioane constituite de 100-200 miliarde lei. Primele şapte luni ale anului curent au adus CEC un profit de 569,1 miliarde lei (13,9 milioane euro), triplu faţă de prognozele iniţiale ale companiei, mai mult cu 18,75% faţă de profitul bugetat pe întregul an, şi dublu faţă de perioada similară a anului trecut. Banca a devenit "mai eficientă în termeni nominali", avînd în vedere evoluţia profitului societăţii (exprimat în lei) şi reducerea personalului angajat, a declarat preşedintele CEC.

Punctele forte ale organizaţiei sînt reţeaua de unităţi teritoriale, cea mai mare din ţară, experienţa băncii de 140 de ani şi stabilitatea financiară, a menţionat domnul Jiru. Partea de pasiv a instituţiei (depunerile clienţilor) este garantată în totalitate de stat. Activitatea de creditare este redusă, astfel că riscul este şi el mic. CEC desfăşoară o politică de investiţii foarte prudentă, majoritatea plasamentelor făcîndu-se în titluri de stat, depozite la BNR şi depozite interbancare.

Punctul slab al CEC este gradul insuficient de informatizare al unităţilor. Dar, preşedintele CEC a precizat că banca a început să investească încă din 2000 în sistemul informatic pentru a elimina acest inconvenient, şi va continua acest program şi în viitor, sumele utilizate în acest scop provenind din profituri proprii.

Conform unui plan conceput în 2003 şi aprobat de Consiliul de Administraţie al băncii şi de Ministerul de Finanţe, CEC va continua procesul de restructurare în perioada următoare (septembrie 2004 - decembrie 2005). Proiectele au în vedere specializarea reţelei ce va fi împărţită pe tipuri diferite de agenţii şi implementarea de produse simple, standardizate şi uşor de mînuit. "Vor exista aceleaşi produse ca şi pînă acum, dar îmbrăcate în haine noi, mai atractive", a precizat domnul Enache Jiru. Domnia sa a precizat că vor fi efectuate modificări în ceea ce priveşte creditele de consum: perioada de rambursare va creşte la cinci ani, iar suma maximă care poate fi acordată va deveni 3.500 euro. Totodată, domnul Jiru a declarat că CEC doreşte să introducă în viitor un card revoluţionar, cardul cu cip.

CEC îşi propune să ridice nivelul de pregătire a angajaţilor săi prin crearea unui centru de pregătire profesională în cadrul instituţiei şi prin oferirea unui program de cursuri.