• Şocul pe materii prime va împinge şi mai sus inflaţia în luna martie • BCE, ton mult mai agresiv după şedinţa de politică monetară de ieri • Ultima dată când inflaţia a fost la 7,9% în SUA, rata dobânzii de politică monetară era 13%
Indicele preţurilor de consum (CPI) din Statele Unite a crescut cu un ritm lunar în linie cu aşteptările în februarie, de 0,8%, după ce în ianuarie avansul lunar al preţurilor de consum a fost de 0,6%, conform datelor publicate ieri de Departamentul American pentru Muncă. În decembrie 2021 ritmul lunar al inflaţiei a fost de 0,5%, în noiembrie de 0,8%, iar în octombrie de 0,9%.
Ritmul lunar al inflaţiei din februarie a fost din nou atenuat de componentele considerate tranzitorii (bilete de avion, autoturisme noi şi secondhand - scădere lunară de 0,2%), în timp ce majoritatea preţurilor de consum au continuat marşul ascendent (servicii, activităţi recreaţionale şi produse alimentare, câteva exemple), ceea ce arată din nou extinderea presiunilor inflaţioniste odată cu redeschiderea economiei după valul Covid-19 cu Omicron din perioada decembrie-ianuarie.
De notat că raportul este unul ce priveşte în trecut în condiţiile în care şocul pe materii prime din războiul Rusia-Ucraina este aşteptat să împingă şi mai sus inflaţia în luna martie. Preţul combustibililor din SUA a atins deja nivelul de 4,17 dolari/3,78 litri (galon), cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Petrolul a atins un nou preţ record post-criză în debutul lunii martie.
Aceasta a fost a 21-a lună consecutivă de creştere lunară a preţurilor de consum (nimic tranzitoriu), iar categoriile energie şi servicii au dominat creşterile de preţuri din SUA în luna februarie. Serviciile au înregistrat o creştere lunară a preţurilor de 0,5%, ceea ce arată presiuni inflaţioniste în continuă extindere.
Totodată, indicele produselor alimentare a avut o creştere lunară de 1% după o creştere de 0,9% în ianuarie. Evoluţia inflaţiei arată persistenţa presiunilor inflaţioniste şi explică semnalele Federal Reserve (Fed) cu privire la continuarea procesului de majorare a ratelor de dobândă în ciuda războiului din Ucraina, a sancţiunilor aplicate Rusiei şi a şocului economic aferent. Economia americană are însă mult mai puţine legături comerciale cu Rusia decât Uniunea Europeană.
Rata anuală a inflaţiei din SUA a urcat astfel la 7,9%, de la 7,5% în ianuarie, 7% în luna decembrie, 6,8% în noiembrie şi 6,2% în octombrie, la un nou nivel record al ultimilor 40 de ani. Evoluţia ratei anuale a fost de asemenea în linie cu aşteptările pieţei, care a anticipat avansul la rata anuală de 7,9% pe fondul avansului lunar anticipat de 0,8%.
Potrivit datelor de la statistica americană, acesta este cel mai ridicat nivel al inflaţiei din luna ianuarie 1982. De menţionat că evoluţia preţurilor de consum din SUA a depăşit aşteptările pieţei în 9 din ultimele 12 luni, iar ultima dată când inflaţia se situa la 7,9% rata dobânzii de politică monetară din SUA era la 13%.
Evoluţia preţurilor de consum ridică presiunea pe oficialii Fed pentru a lua măsuri de combatere a inflaţiei la şedinţa de politică monetară din luna martie în condiţiile în care inflaţia erodează puternic majorările salariale din acest an: rata anuală reală de creştere a salariilor din SUA a fost de -2,6% în februarie, după -1,7% în ianuarie, -2,4% în decembrie, -1,9% în noiembrie şi -1,3% în octombrie. Februarie a fost a 11-a lună consecutivă în care salariile reale din SUA sunt pe negativ.
Avansul preţurilor din 2021 din SUA a fost, în primă fază, alimentat în principal de revenirea puternică a economiei americane, stimulată la rândul ei de transferurile fiscale operate de guvernul federal, iar creşterile continue de preţuri la materii prime şi problemele de pe partea ofertei - atât pe piaţa forţei de muncă cât şi pe zona produselor intermediare şi pe lanţurile de aprovizionare - au continuat să alimenteze creşterile preţurilor de consum.
Amintim că preţurile producătorilor industriali (PPI) din Statele Unite au continuat de asemenea să accelereze, în ultimele luni, rata anuală a PPI atingând un nivel record de 9,7% în ianuarie, după un avans lunar de 1%. Aşteptarea este acum ca Fed să înceapă în martie majorările de dobândă având în vedere inflaţia record, iar pieţele au început să includă în preţuri 6 majorări de câte 0,25% în acest an în condiţiile în care inflaţia dă aceste semne de extindere - fiind alimentată inclusiv de majorările salariale pe care companiile le operează să atragă forţă de muncă.
Preţurile la mărfuri au corectat în noiembrie şi decembrie, în special preţul petrolului, iar acest lucru s-a văzut parţial în datele publicate de statistica americană pentru finalul anului trecut. Preţul petrolului a revenit totuşi cu un raliu puternic în debutul lui 2022 atingând noi maxime multianuale ani în martie, indicând o continuă presiune pe partea de combustibili.
Totodată, orice majorări de dobânzi ale Fed se transmit cu întârziere de câteva luni - influenţa aici a Fed este pe partea de anticipaţii inflaţioniste -, iar efecte de bază favorabile pentru scăderea inflaţiei încep să se simtă abia de la jumătatea primăverii.
Creşterile de preţuri din acest an au provocat o dezbatere majoră în mare parte din 2021 cu privire la politica fiscală şi monetară din SUA, în condiţiile în care în piaţa bursieră şi cea imobiliară din SUA s-au manifestat semne ale unor baloane speculative iar economia s-a mişcat foarte rapid către ocuparea integrală a forţei de muncă, fiind necesară retragerea mai din timp a stimulului monetar. Având în vedere războiul din Ucraina şi impactul stagflaţionist al acestui conflict, există riscul ca suprapunerea acestor majorări de dobândă să trimită economia americană în recesiune, acesta fiind scenariul cel mai negativ din pieţe.
Indicele inflaţiei de bază din SUA, ce elimină preţuri considerate volatile precum cele la alimente şi energie, a înregistrat de asemenea o creştere lunară de 0,5% în februarie, în linie cu estimările analiştilor, după un avans de 0,6% în ianuarie şi decembrie şi de 0,5% în noiembrie. Inflaţia CORE a înregistrat astfel o rată anuală de 6,4% în februarie, în accelerare de la 6% în ianuarie, 5,5% în decembrie, 4,9% în noiembrie şi 4,6% în octombrie.
Totodată, preţurile altor componente considerate componente de bază au continuat să crească şi să aibă o contribuţie mai mare la avansul indicelui preţurilor de consum, tendinţă ce a început odată cu trimestrul al treilea din 2021. Un exemplu este chiria plătită lunar, care a urcat în februarie la o rată anuală de 4,17% de la 3,76% în ianuarie, în timp ce echivalentul chiriei pentru proprietarii de case a urcat la o rată anuală de 4,74% de la 4,36% în ianuarie, cel mai ridicat nivel din mai 1991.
Evoluţia acestor componente pare mai puţin tranzitorie decât şi-ar dori banca centrală americană, care a decis la începutul lunii noiembrie să înceapă retragerea graduală a stimulului monetar. De notat că programul de relaxare cantitativă al Fed s-a încheiat oficial miercuri, 9 martie, cu o ultimă achiziţie de câteva miliarde de dolari a titlurilor de stat americane cu scadenţa 3 ani.
Fed-ul rulează, însă, în prezent, cu cea mai acomodativă dobândă de politică monetară din istorie, la intervalul 0,00%-0,25%.
• BCE, mult mai agresivă în faţa pieţelor cu privire la conduita politicii monetare
Totodată, BCE a avut ieri un ton mult mai agresiv după şedinţa regulată de politică monetară la care s-a decis încheierea mai din timp a programului de achiziţie de active, respectiv în trimestrul al treilea din acest an. În comunicatul cu decizii, BCE arată că va "lua orice măsuri vor fi necesare pentru îndeplinirea mandatului său".
Yield-urile la datoria suverană au crescut peste tot în lume în urma comunicatului BCE, iar pieţele europene au început să includă în preţuri 40 de puncte de bază în majorări viitoare până la finalul acestui an şi 75 de puncte de bază în majorări viitoare până în martie 2023.
Totodată, BCE şi-a actualizat estimările de inflaţie, anticipând acum, pentru finalul acestui an, o rată anuală de creştere a preţurilor de consum de 5,1%, mult peste ţinta de 2,0%. De asemenea, BCE şi-a redus estimarea de creştere economică (PIB) în 2022, de la 4,2% la 3,7%. Semnalul BCE este că va începe să normalizeze şi ea politica monetară în condiţiile în care aşteptările inflaţioniste au început să crească.