CEL MAI RIDICAT NIVEL DIN ULTIMII 13 ANI Rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 3,4%, în septembrie

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat, luna trecută, la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, iar analiştii se aşteaptă ca tendinţa să continue, un motiv de îngrijorare pentru BCE şi investitori, transmite Reuters, conform Agerpres.

Potrivit unei estimări preliminare publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 3,4% în septembrie, de la un nivel de 3% în august. Este cel mai ridicat nivel din septembrie 2008 şi depăşeşte cu mult obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), de 2%. Analiştii se aşteptau ca rata anuală a inflaţiei să ajungă la 3,3%, luna aceasta.

Creşterea inflaţiei în zona euro, în septembrie, se explică în principal prin faptul că preţurile la energie au înregistrat o majorare cu două cifre, cu un avans de 17,4%, în timp ce preţurile la bunurile industriale neenergetice au urcat cu 2,1%, cele la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 2,1%, iar preţurile la servicii au crescut cu 1,7%.

Datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a accelerat la 1,9% în septembrie, de la 1,6% în luna precedentă. De asemenea, un indicator care pe lângă preţurile la energie şi alimente exclude şi preţurile la ţigări, a urcat până la 1,9%, de la 1,6%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Estimarea publicată vineri de Eurostat este una preliminară, urmând ca o estimare revizuită, care să includă şi datele privind inflaţia în Uniunea Europeană, să fie dată publicităţii în data de 20 octombrie.

În iulie, după o procedură de revizuire strategică de 18 luni, Banca Centrală Europeană a anunţat modificarea ţintei sale de inflaţie la 2% pe termen mediu, renunţând la precedenta formulare potrivit căreia BCE miza pe o ţintă de inflaţie "mai mică, dar apropiată de 2%", care a creat impresia că instituţia de la Frankfurt este mai preocupată de o creştere a preţurilor peste ţinta sa decât de una mai mică.

Luna trecută, Banca Centrală Europeană a revizuit în creştere proiecţiile privind inflaţia, pe fondul unei redresări mai rapide decât se estima, în urma pandemiei.

Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a apreciat că, deşi perspectivele privind inflaţia în acest an au fost revizuite în creştere, depăşind ţinta de 2% a BCE, actuala majorare este aşteptată să fie temporară, iar pe termen mediu inflaţia va fi sub 2%.

Rata inflaţiei în zona euro ar urma să se situeze anul acesta la 2,2%, depăşind ţinta de 2% a BCE, şi în creştere faţă de nivelul de 1,9% previzionat în iunie.

Actuala creştere a inflaţiei este rezultatul unor factori temporari, cum ar fi preţurile mai ridicate la energie, a explicat Lagarde, astfel încât inflaţia va scădea anul viitor la 1,7%, faţă de nivelul de 1,5% previzionat în iunie

În 2023, inflaţia ar urma să se situeze la 1,5%, uşor mai ridicată decât nivelul de 1,4% previzionat în iunie.

În ţara noastră, inflaţia a crescut cu o rată anuală de 5,25%, în august, peste aşteptările analiştilor, după un avans de 4,95% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,24%, după o creştere de 0,97% în luna anterioară, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

Aceasta este cea mai mare creştere anuală a IPC din iunie 2018, în condiţiile în care aşteptările de pe piaţă indicau un avans anual de 5,2%. De la începutul anului 2018, rata anuală medie de creştere a IPC a fost de 3,7%, cu mult peste definiţia acceptată a stabilităţii preţurilor, respectiv o rată anuală a inflaţiei de 2%.

În primele opt luni ale anului, rata medie lunară a inflaţiei a fost de 0,57%, iar dacă media lunară se va menţine până la sfîrşitul anului, atunci rata anuală a inflaţiei va fi de 6% în septembrie 2021 şi de 7,1% în decembrie 2021, semnificativ peste ultima prognoză a BNR, de 5,6%.

În urma noii creşteri a preţurilor de consum, puterea de cumpărare a leului din august 2021 a scăzut cu 45% sub puterea de cumpărare a monedei naţionale din iunie 2005.