Celebrul MTO şi controversata reducere a CAS ne costă 10 miliarde lei

Celebrul MTO (Medium Term Objective sau Obiectivul bugetar pe termen mediu), care l-a pus în dificultate pe Victor Ponta, în urmă cu câteva luni, când preşedintele l-a întrebat cum va "acoperi" această obligaţie asumată de noi în faţa UE, se apropie cu paşi repezi de termen.

Până anul viitor, România va trebui să atingă un deficit structural de 1%, obligaţie asumată de fiecare stat membru UE. Aşa s-ar traduce, pe scurt, "MTO-ul" de care premierul nostru părea că nici n-ar fi auzit până nu a fost luat la întrebări pe subiect de şeful statului.

Concret, până în 2015, ţara noastră are nevoie de circa 10 miliarde lei pentru îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) şi pentru acoperirea deficitului care va fi produs de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, după cum ne-a spus economistul Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Domnia sa ne-a explicat că îndeplinirea MTO presupune atingerea unui deficit structural de 1%, în 2015, ceea ce înseamnă un deficit bugetar de 1,4%. Ionuţ Dumitru ne-a precizat: "Pentru a respecta obiectivul bugetar pe termen mediu asumat în faţa organismelor internaţionale trebuie să atingem ţinta de deficit structural de 1%, care s-ar realiza dacă economia ar avea PIB-ul la potenţial.

Aceasta ar fi situaţia în care nu am avea nici exces, nici deficit de cerere. În prezent, avem deficit de cerere, PIB-ul fiind sub potenţial. Pentru ca la anul să avem un deficit structural de 1%, trebuie să atingem un deficit bugetar, efectiv, de 1,4% din PIB. Pentru acest an, ţinta deficitului bugetar este de 2,2%. La şapte luni, acest deficit a fost de doar 0,2%, diferenţa fiind destul de mare faţă de ţintă".

În cazul unei deviaţii de la ţintele pe care le presupune îndeplinirea MTO, există un mecanism de corecţie pe care-l putem aplica, însă în cazul în care nici în acest mod nu ne vom atinge obligaţiile asumate, riscăm să fim penalizaţi cu până la 0,1% din PIB, în funcţie de cât de mare este deviaţia, ne-a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.

Domnia sa subliniază că, pentru a ajunge la un deficit structural de 1%, trebuie luate măsuri de reducere a deficitului bugetar, respectiv de reducere a cheltuielilor şi/sau de creştere a veniturilor.

"În prezent, pe lângă presiunea unui deficit bugetar de 1,4%, mai avem şi presiunea compensării deficitului creat de adoptarea unor măsuri cum ar fi reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. În total, ajungem la un necesar de 10 miliarde lei, bani care pot fi procuraţi fie prin reducerea cheltuielilor, fie prin creşterea veniturilor sau prin adoptarea ambelor măsuri".

Radu Crăciun, economist şef la BCR, este de părere că, în primul rând, ar trebui să creştem veniturile bugetare, pentru că presiunea pe cheltuieli este foarte mare. "Nu putem avea un nivel al cheltuielilor care să se ridice la standarde europene atâta vreme cât veniturile bugetare se află la cel mai scăzut nivel din UE, raportat la PIB", ne-a spus domnia sa, apreciind că, în acest sens, ar trebui redusă evaziunea fiscală şi lărgită baza de impozitare, întrucât încă sunt categorii profesionale şi sociale care nu plătesc taxe şi impozite, fie pentru că eludează legea, fie pentru că aceasta le permite. De asemenea, este nevoie de o gospodărire mai bună a banului public, precum şi de finanţarea economiei şi de utilizarea fondurilor europene, mai opinează Radu Crăciun: "Este de preferat ca mai întâi să avem un program pentru creşterea veniturilor şi după aceaa unul pentru reducerea cheltuielilor, dar acesta nu este un program care să se facă peste noapte".

Anul electoral întotdeauna a ajutat la creşterea cheltuielilor bugetare, în ţara noastră, fiind şi motivul pentru care economia României a avut de suferit, ulterior, fie prin criza economică, fie prin dezechilibre macro-economice, susţine economistul.

Surse apropiate Ministerului Finanţelor Publice (MFP) ne-au precizat că în proiecţiile bugetare făcute pentru anii viitori s-a avut în vedere un deficit de 1,4%, fiind luată în seamă evoluţia veniturilor nominale. La data respectivă, însă, nu a fost luată în considerare măsura de reducere a CAS, pentru acoperirea deficitului creat de aceasta fiind nevoie de identificarea urgentă a măsurilor de compensare, potrivit specialiştilor din domeniu. Aceştia opinează că, în acest sens, pot fi avute în vedere inclusiv veniturile care se presupune că vor intra la buget din colectarea CAS, dar şi cele din "taxa pe stâlp". Totodată, reducerea cheltuielilor şi revizuirea fiscalităţii (printr-o nouă lege a redevenţelor, de exemplu) ar putea ajuta la acoperirea deficitului din reducerea CAS. "Dacă niciuna dintre aceste măsuri nu va avea efectul scontat, este posibilă şi adoptarea unoi noi taxe", opinează sursele citate.

După ce a fost întoarsă în Parlament, Legea de reducere a CAS a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu, urmând să intre în vigoare din data de 1 octombrie 2014, în pofida faptului că atât oamenii de afaceri, cât şi reprezentanţii organismelor financiare internaţionale s-au arătat îngrijoraţi de efectele negative pe care această măsura le-ar putea avea asupra bugetului.

Recent, Victor Ponta a prezentat oamenilor de afaceri unele cifre referitoare la această controversată măsură fiscală. Potrivit acestora, efectele negative pe care diminuarea CAS le va produce în buget vor fi acoperite, printre altele, prin încasări suplimentare din contribuţiile sociale aferente noilor locuri de muncă ce ar urma să fie create, încasări suplimentare din TVA, ca urmare a noilor potenţiale investiţii, recuperarea datoriilor de la firme aflate în insolvenţă, reducerea evaziunii la CAS.

Obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) este un indicator care măsoară echilibrul bugetar structural al unei ţări la un anumit moment. Respectarea acestei ţinte reprezintă o componentă importantă a programului de convergenţă pe care fiecare stat membru UE îl redactează şi îl trimite Comsiei Europene, în conformitate cu cerinţele Pactului de stabilitate şi de creştere.