Un număr tot mai mare de angajaţi din ţara noastră suferă de epuizare profesională sau burnout, un fenomen care afectează în mod disproporţionat femeile comparativ cu bărbaţii, potrivit unui studiu al Centrului de Formare APSAP. Acesta a fost realizat pe un eşantion de 2.053 de angajaţi din sectoarele privat şi public şi relevă impactul semnificativ al stresului şi epuizării asupra sănătăţii fizice şi mentale a lucrătorilor. Conform datelor, 33,16% dintre femei şi 20,75% dintre bărbaţi au declarat că se simt frecvent epuizaţi la locul de muncă, ceea ce sugerează că femeile resimt o presiune profesională mai mare decât bărbaţii.
Studiul subliniază că principalele cauze ale burnout-ului sunt oboseala acumulată din munca peste program, programul de lucru dezechilibrat, munca repetitivă şi lipsa de linişte sau intimitate acasă. În mod particular, munca în ture este un factor de risc major, cu 40% dintre angajaţii care lucrează în ture raportând frecvent stări de epuizare. De asemenea, un alt factor care contribuie la burnout este convieţuirea cu alte persoane într-un spaţiu restrâns, care limitează accesul la spaţiu personal şi intimitate, făcându-i pe mulţi angajaţi să se simtă constant epuizaţi.
Epuizarea emoţională, fizică şi mentală are consecinţe grave asupra sănătăţii, inclusiv riscuri de boli cardiovasculare, tulburări nervoase, depresie şi alte afecţiuni, care pot afecta performanţa şi bunăstarea angajaţilor. În ciuda acestui fapt, în ţara noastră burnout-ul nu este încă considerat o boală, deşi în prezent există o dezbatere în Senat privind posibilitatea acordării de concediu medical pentru epuizarea fizică.
În comparaţie cu alte ţări, cum ar fi Olanda, unde angajaţii diagnosticaţi cu burnout beneficiază de concediu medical plătit timp de până la 104 săptămâni, noi nu dispunem încă de reglementări care să protejeze angajaţii în faţa acestui fenomen. Totuşi, recunoaşterea oficială a burnout-ului ca o problemă de sănătate ocupaţională este un pas important în direcţia protecţiei angajaţilor şi în gestionarea adecvată a stresului la locul de muncă.
Este evident că burnout-ul afectează în mod disproporţionat femeile, care adesea îşi asumă un volum mai mare de muncă, sunt mai reziliente şi mai dispuse să sprijine colegii. Aceste eforturi suplimentare, însă, nu sunt întotdeauna recunoscute sau apreciate în mediul profesional, ceea ce accentuează impactul stresului asupra acestora. De asemenea, subaprecierea muncii feminine poate contribui la perpetuarea inegalităţilor de gen în mediul de lucru, creând un cerc vicios de epuizare şi subevaluare.
Studiul realizat de APSAP pune un semnal de alarmă asupra importanţei unui management mai bun al stresului ocupaţional şi al necesităţii unor măsuri de protecţie a sănătăţii angajaţilor, atât în ţară, cât şi la nivel global.