Cererea de materii prime critice va creşte de cinci ori până în 2050

Reporter: Autorităţile europene de la Bruxelles dezbat în această perioadă situaţia materiilor critice. Care este situaţia privind aprovizionarea industriei europene cu materii prime şi ce se mai întâmplă cu draftul directivei pe care Comisia Europeană o pregăteşte în acest domeniu şi care ar urma să fie înaintat Parlamentui European în martie anul viitor?

Dumitru Fornea: Discuţia privind materiile prime a început încă din anii 2007-2008, când a fost adoptată pentru prima dată Iniţiativa privind materiile prime. De-a lungul timpului, situaţia iniţială s-a agravat, prin prisma punerii în prim-plan a unei agende ecologice, verzi, a Pactului Climatic de către instituţiile europene şi chiar statele membre G7, dar această agendă şi Green Deal costă mult în ceea ce priveşte materiile prime utilizate în procesul de producţie. Se vorbeşte despre materii prime critice şi materii prime strategice. Materiile prime critice sunt legate de importanţa lor penru funcţionarea unor sectoare industriale, iar materiile prime strategice sunt legate de importanţa unor aplicaţii pentru industria de apărare. Comisarii europeni şi specialiştii din domeniu au observat că o mare parte din aplicaţiile pentru economia verde presupune utilizarea acestor materii prime critice. Din păcate, aceste materii prime critice nu prea sunt disponibile pe teritoriul Uniunii Europene sau, dacă sunt disponibile, în ultimii 30 de ani nu prea s-a făcut mare lucru în domeniul explorării geologice şi al aprobării unor proiecte noi pentru exploatarea acestor materii.

Aici vorbim în primul rând despre grafit; avem pe teritoriul Uniunii Europene mine potenţiale de grafit şi mine potenţiale de litiu. Deja există în Norvegia o mină operaţională de grafit, în timp ce în România, la Baia de Fier, deşi avem o oportunitate extraordinară privind grafitul, nu s-a mai făcut nimic. Cert este că, de-a lungul timpului, lista materiilor prime critice a crescut permanent, un exemplu în acest sens fiind apariţia a încă patru elemente faţă de lista publicată de Comisia Europeană în anul 2017. Este vorba despre bauxită, litiu, titaniu şi stronţiu. Pe lista respectivă apare şi grafit.

Reporter: Se găsesc toate aceste materii prime în Europa sau trebuie să le importăm din China sau din statele africane?

Dumitru Fornea: Foarte puţine din aceste materiale se găsesc în Europa şi, din păcate, pentru cea mai mare parte din ele depindem de China, Rusia, Brazilia, Australia, Congo. După cum observaţi cele mai multe state enumerate mai sus sunt ţări care nu sunt foarte dispuse să ne dea materiile respective la un preţ convenabil şi atunci ne întrebăm dacă agenda verde a Uniunii Europene poate fi susţinută în implementare.

• Deschiderea unor mine în UE, vitală pentru implementarea Green Deal

Reporter: Atunci, cum atingem ţintele de decarbonare din 2030, 2035 şi 2050, ţinând cont că trebuie să importăm toate materiile prime necesare realizării proiectelor verzi?

Dumitru Fornea: Chiar dacă nu s-a avansat prea mult, au fost câteva iniţiative interesante ale Comisiei. Apoi, Comitetul Economic şi Social European, la nivelul UE, şi CSN Meridian - la nivel naţional - au atras atenţia cu privire la necesitatea sprijinirii proiectelor din interiorul UE şi din ţara noastră, care sunt blocate, în domeniul mineritului.

Reporter: Suntem pregătiţi să deschidem minele cu privire la aceste materii prime?

Dumitru Fornea: Dacă nu o facem, atunci să nu ne aşteptăm ca ceilalţi să ne vândă materiile prime - de care au şi ei nevoie - la un preţ rezonabil.

Reporter: Ştiu că sunteţi raportor pe documentele care vin de la Comisia Europeană la CESE privind materiile prime critice. Ştiţi cumva care sunt coordonatele viitoarei directive a Comisiei în acest domeniu?

Dumitru Fornea: Prea puţin ştim exact ceea ce trebuie.Este vroba despre Critical Raw Materials Act - un document programatic al Comisiei - care vine să completeze Raw Materials Initiative Act, dar care se focalizează pe materiile prime critice care sunt din ce în ce mai greu de procurat din pieţele internaţionale la preţuri acceptabile. Atunci actul respectiv are şi o componentă legată de comerţ (trade), ce prevede iniţierea unor parteneriate internaţionale, transnaţionale, între statele UE şi statele bogate în aceste materii prime. Probabil că va fi o temă destul de politică şi probabil că se va ajunge tot la companiile multinaţionale pe care le ştim noi pentru a rezolva problema aprovizionării cu materiile prime respective. Actul normativ pregătit de Comisia Europeană are şi o componentă domestică, ce presupune investirea unor sume importante în explorări geologice în UE şi facilitarea procedurilor administrative pentru deschiderea unor noi mine pe teritoriul statelor membre, chiar şi în teritoriile de peste mări ale Franţei - Guyana franceză, Polinezia franceză. Sunt destule jurisdicţii europene în care, dacă s-ar face investiţii şi am lucra în această direcţie, am putea să obţinem nişte ameliorări la actuala situaţie, dar deocamdată nu s-a făcut nimic. Documentul propus mai are şi o componentă de cercetare-dezvoltare pentru a reduce utilizarea excesivă a materiilor prime, inclusiv aspecte ce privesc substituţia unor materii prime care sunt foarte scumpe, dar, din păcate, investiţiile recente se bazează pentru demararea lor tot pe importurile din China.

• Implementarea Green Deal depinde de preţurile materiilor prime critice

Reporter: Ar reprezenta o soluţie rapidă încetarea războiului din Ucraina şi procurarea materiilor prime critice din Ucraina şi Federaţia Rusă?

Dumitru Fornea: Ar fi o soluţie parţială, deoarece de-a lungul timpului s-au stabilit nişte lanţuri de aprovizionare stabile, puternice, bazate pe interes reciproc pe care este greu să le înlocuieşti peste noapte. Dar, pe termen scurt şi mediu, dacă nu ar fi conflictul din Ucraina şi dacă am avea relaţii mai bune cu Federaţia Rusă, nu ar mai fi o problemă procurarea acestor materii prime. Ceea ce este impresionant, aşa cum reiese din studiul efectuat recent de Agenţia Internaţională pentru Energie, este că va exista o creştere de cel puţin 500% a cererii de materii prime, deoarece UE, prin legislaţia adoptată şi prin deciziile politice luate, va mări considerabil cererea. Este o creştere enormă, deoarece aceste tehnologii de panouri solare, pentru ceea ce înseamnă energia privind motoarele, rotoarele din domeniul energiei, pentru electromobilitate, ne vor costa foarte scump şi nu suntem convinşi dacă sunt atât de durabile pe cât se spune. Este cert că noile tehnologii vor reduce emisiile de carbon în zonele urbane, dar nu ştim exact cum se vor internaliza costurile externe, adică în ce vor consta efectele care vor veni la pachet cu aceste tehnologii.

Reporter: Vă refereaţi la faptul că în actul propus de Comisia Europeană se propune ca aceste materiale să fie achiziţionate din piaţa internaţională prin intermediul traderilor sau prin tratate transnaţionale, cum ar fi de exemplu şi cel dintre UE şi Mercosur. Acest lucru nu se va concretiza practic în susţinerea de către UE a emisiilor de carbon din statele aflate pe celelalte continente, care nu au politici de decarbonizare?

Dumitru Fornea: Acest lucru se întâmplă şi acum. Noi ne minţim singuri când vorbim despre asta, dar trebuie să recunoaştem că de fapt exportăm emisiile din Europa şi le trimitem în alte părţi ale lumii. Noi am creat o piaţă puternică prin reglementările privind noile tehnologii verzi, dar nu ne-am întrebat care vor fi efectele odată cu funcţionarea acestei pieţe şi a reglementării stricte în privinţa protecţiei mediului. Mai mult se propune introducerea taxei privind emisia de carbon la frontierele UE. Toate acestea vor duce preţurile în sus pentru toate materiile prime importate, preţuri care vor fi plătite de consumatorii finali. Vor fi costuri suplimentare pentru implementarea Green Deal, costuri care, din păcate, nu au fost luate în considerare şi nu au fost calculate, atunci când a fost propus acest plan.

Reporter: Vor putea cetăţenii UE să suporte aceste costuri?

Dumitru Fornea: Din păcate, aşa cum se poate observa şi în actuala criză din energie, nu putem să suportăm aceste costuri. Va trebui ca instituţiile europene şi guvernele statelor membre UE să facă un efort suplimentar pentru a convinge cetăţenii să plătească din ce în ce mai mult pentru energiile verzi. S-a sperat ca, prin diverse metode tehnologice, să se utilizeze din ce în ce mai puţin materii prime critice, să se găsească opţiuni tehnologice economice, dar se pare că nu este atât de simplu, motiv pentru care chiar şi Comisia Europeană a intrat într-o fază dinamică deoarece îşi dă seama că, dacă va eşua să asigure o aprovizionare la preţ rezonabil a materiilor prime critice, va eşua implementerea întregului Green Deal.

• Strategia propusă de Ministerul Economiei, tardivă

Reporter: Mai este loc pentru UE să exploateze aceste materii prime din Africa, ţinând cont că în piaţa respectivă au intrat China şi Federaţia Rusă?

Dumitru Fornea: Este greu, iar una dintre temele aflate în discuţie cu Comisia este chiar lipsa de implicare a companiilor europene în Africa, America Latină şi în Asia. Nu mai există companii europene care să meargă să extragă materiile prime în aceste zone.

Reporter: În aceste condiţii, ar fi nevoie de un sprijin financiar de la nivelul UE pentru ca firmele respective să demareze activităţi de explorare geologică şi extracţie pe alte continente?

Dumitru Fornea: Ar fi interesant acest exerciţiu, dar cred că este împiedicat de interesele celorlalţi traderi internaţionali, a companiilor multinaţionale non-europene existente deja în piaţă şi care aprovizionează cu materii prime Uniunea Europeană. Practic, companiile respective au deja un monopol asupra pieţei materiilor prime, un asemenea concern deţinând chiar 50% din piaţa globală a materiilor prime. Sunt câţiva traderi atât de mari încât ceilalţi jucători care vin în piaţă vor fi sufocaţi şi absorbiţi de aceştia.

Reporter: În aceste condiţii, s-ar putea face achiziţii unice de materii prime critice - necesare proiectelor de decarbonare şi materii prime strategice - necesare industriei de apărare de către Comisia Europeană, aşa cum s-a făcut în pandemie pentru achiziţionarea vaccinurilor anti-Covid 19?

Dumitru Fornea: S-a vehiculat şi această soluţie, dar ştim cu toţii că hazardul moral al acestor achiziţii centralizate este foarte mare. S-a încercat să se facă cu gazul şi aţi văzut cât de greu este; a trebuit să avem conflictul din Ucraina ca acum, la nivel european, să existe discuţii privind achiziţiile unice de gaze naturale, în contextul în care gazul respectiv nu îl mai cumpărăm din Federaţia Rusă, ci din SUA şi fostele state membre ale URSS. Practic s-a ajuns la consens doar când s-a ajuns la aceeaşi linie politică şi nu a existat opoziţie. Or, în cazul materiilor prime critice şi a celor strategice este mai dificil pentru a obţine un astfel de consens, deoarece sunt state care stau foarte bine - de exemplu, Suedia şi Finlanda, care şi-au dezvoltat şi industriile aferente acestui domeniu.

Reporter: Pentru aceste state, UE nu ar putea aloca nişte compensaţii financiare, în cazul achiziţiilor unice de materii prime?

Dumitru Fornea: Acesta este doar un concept teoretic, pentru că, în realitate, singura compensaţie ce poate fi acordată o reprezintă investiţiile în infrastructura industrială, care practic ajută la exploatarea acestor resurse. Se pot crea modele de dezvoltare industrială, pe baza unei strategii coerente privind materiile prime. În acest moment, Ministerul Economiei lucrează la o strategie privind materiile prime.

Reporter: Nu este cam târziu pentru acest lucru, ţinând cont că în acest moment ne confruntăm cu lipsa acută a materiilor prime?

Dumitru Fornea: Este un pic cam târziu, într-adevăr. Aveau ocazia să o facă mai devreme sau să operaţionalizeze nişte mine, care ar fi obţinut o valoare economică. Între timp oamenii au plecat din zonele respective, minerii s-au dus să muncească peste hotare, iar opţiunile pe care le vom avea vor fi limitate, indiferent de strategia adoptată.

Reporter: Când preconizaţi că directiva europeană privind materiile prime critice va ajunge la CESE pentru a o amenda înainte a intra în Parlamentul European?

Dumitru Fornea: Este posibil ca, în perioada preşedinţiei suedeze a UE, care începe la 1 ianuarie 2023, ca acest document să fie o prioritate pentru instituţiile europenen de la Bruxelles. Noi ne dăm seama cam despre ce este vorba, numai că, din perspectiva societăţii civile, lucrurile sunt un pic mai nuanţate, pentru că toţi aceşti piloni - al relaţiilor internaţionale, al producţiei domestice şi al utilizării eficiente a resurselor - trebuie implementaţi în acelaşi timp.

Reporter: Ce ar trebui să primeze dintre aceşti piloni?

Dumitru Fornea: Trebuie să avem o combinaţie de măsuri din cei trei piloni şi va trebui insistat pe aspectul politicii industriale şi a locurilor de muncă în zonele industriale. Astfel s-ar justifica grija pentru domeniul materiilor prime critice. Mai mult ar trebui să existe şi o componentă transversală legată de ecologie, dezvoltare durabilă şi respectarea angajamentelor privind reducerea impactului schimbărilor climatice, care sunt asumate la nivel internaţional prin tratate şi ne vor ghida viaţa în perioada următoare.

Reporter: Vă mulţumim.