Reporter: Cum a evoluat activitatea Credit Agricole în primele zece luni ale acestui an? Ce aşteptări aveţi pentru întregul an 2013?
Pierre Martin: Evoluţia activităţii noastre a fost bună, din punct de vedere comercial, al numărului de clienţi noi, al dezvoltării selective a portofoliului de credite şi al creşterii puternice a bazei de depozite.
Aşteptările pentru acest an nu sunt, însă, prea optimiste. Anticipăm că rezultatele financiare ne vor fi afectate de creşterea puternică a creditelor neperformante, atât pe segmentul de persoane fizice, cât şi pe cel de companii. România are una dintre cele mai ridicate rate a creditelor neperformante (Non Performing Loans - NPL) din Uniunea Europeană (UE), de 21%, care devine tot mai greu de suportat. Aceasta este una dintre principalele probleme ale sistemului bancar. Chiar şi în aceste condiţii, am reuşit să avem una dintre cele mai mici rate ale NPL dintre băncile din România, de 14%.
Reporter: Care sunt principalele provocări pe care le vedeţi pentru sistemul bancar din ţara noastră în ultima parte a acestui an şi în anii următori?
Pierre Martin: În acest moment, ne confruntăm cu o cerere de credite foarte scăzută şi cu un apetit al băncilor de a oferi împrumuturi aflat la un nivel destul de coborât, care este afectat de capacitatea debitorilor să ramburseze creditele, din cauza viitorului incert.
Pentru anii următori, una dintre cele mai mari provocări ale sistemului bancar priveşte administrarea portofoliilor de credite neperformante, pentru care avem nevoie de susţinerea autorităţilor române.
Reporter: Cum vedeţi relaţia dintre relansarea creditării şi creşterea economică?
Pierre Martin: Creşterea creditării este puternic legată de creşterea economică, iar aceasta din urmă depinde de atragerea investiţiilor străine şi absorbţia fondurilor structurale europene.
România nu este, pentru moment, interesată să îşi relanseze economia prin intermediul consumului gospodăriilor, din cauză că acesta ar genera o nouă bulă financiară. Ţara trebuie să reconstruiască, mai întâi, capacităţile financiare ale actorilor economici (companii şi gospodării) prin intermediul unei activităţi economice care să creeze locuri de muncă şi să asigure venituri stabile.
Reporter: Cum ar trebui să arate un nou model bancar, mai bine adaptat pentru actualele realităţi economice?
Pierre Martin: În opinia mea, în România avem un apetit bogat pentru tehnologie nouă. Chiar dacă reţeaua fizică de agenţii va rămâne unul dintre canalele preferate pentru interacţiunea cu clienţii, cred cu tărie că vom vedea o creştere a rolului canalelor alternative, precum mobile banking şi "agenţii virtuale", în peisajul bancar.
Reporter: Potrivit unor opinii, sistemul bancar autohton suferă de lipsă de specializare şi inovaţie. Care este opinia dumneavoastră cu privire la aceste afirmaţii?
Pierre Martin: Nu consider că sectorului bancar românesc îi lipseşte inovaţia. Spre exemplu, noi avem cel mai bun sistem de e-banking din grupul Credit Agricole.
Trebuie, probabil, să îmbunăţim instrumentele financiare, însă nivelul actual nu este prea departe de nevoile curente.
Reporter: Ce sectoare ale economiei consideraţi că vor înregistra cea mai mare creştere şi vor atrage cea mai semnficativă parte a finanţării bancare în următorii ani?
Pierre Martin: Marile proiecte sunt cele care ar trebuie să reprezinte motoarele de creştere ale economiei româneşti, deoarece pot să creeze locuri de muncă pentru companiile mari, precum şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care vor activa drept subcontractori. Aceste proiecte sunt cruciale pentru dezvoltarea economică a României.
De asemenea, agricultura reprezintă un alt motor important. Credit Agricole România a adus o contribuţie importantă la redactarea Cărţii Albe a Agriculturii, realizată de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER), care defineşte pilonii de competitivitate ai agriculturii româneşti.
Reporter: Cum poate să aibă loc o relansare a creditării, în condiţiile în care companiile deplâng o lipsă de interes a băncilor pentru finanţarea activităţii lor, în timp ce instituţiile de credit afirmă că este foarte dificil să găsească clienţi eligibili?
Pierre Martin: După cum spuneam, observăm o cerere foarte redusă pe partea de cerere de credite. Mă refer la cerere eligibilă, pentru că băncile şi-ar dori să acorde mai multe împrumuturi, însă principalul obstacol îl reprezintă experienţa acestei perioade de criză atât de îndelungate şi a creşterii portofoliului de credite neperformante. În România, mai mult de unul din cinci clienţi care contractează credite nu rambursează împrumuturile! Acesta este şi unul dintre motivele pentru care costul creditului este atât de ridicat.
Reporter: Cum s-a schimbat rolul pe care băncile îl joacă în restructurarea companiilor, în ultimii cinci ani?
Pierre Martin: Consider că băncile şi-au făcut datoria să fie alături de clienţi în perioada crizei şi au făcut tot ce au putut pentru a le permite să parcurgă cu bine această perioadă dificilă, în condiţiile în care se află în curs de implementare un cadru de reglementare foarte strict. Dintre măsurile adoptate, amintim dimensionarea ratelor în funcţie de capacităţile de rambursare ale clienţilor şi restructurarea creditelor.
Abordarea noastră este să considerăm că avem un parteneriat real cu clienţii noştri şi că interesul lor este şi al nostru.
Reporter: Vă mulţumesc!