Cheltuielile cu protecţia socială ar putea fi diminuate prin antreprenoriatul social

Antreprenoriatul social poate reprezenta soluţia ideală pentru problemele sociale ale unei societăţi, în condiţiile creării unui cadru legislativ facil, consideră doamna Cristina Chiriac, Preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor.

Capacitatea de a detecta noi nevoi şi de a le satisface, de a transforma nevoile în locuri de muncă, de a mobiliza forţele şi reţelele cele mai diverse şi mai numeroase, asigurararea unei mai bune utilizări a resurselor sociale redistribuite sunt factori care conduc spre o economie stabilă.

La nivelul Uniunii Europene s-a dezvoltat în ultima perioadă conceptul de economie socială, acel sector intermediar între stat şi piaţă privată, ce răspunde nevoilor sociale ale populaţiei şi ale colectivităţilor.

Doamna Cristina Chiriac ne-a declarat referitor la acest nou curent: "În general, companiile se înfiinţează cu scopul de a produce profit. Am privit prea mult companiile, în special multinaţionalele, din perspectiva obţinerii profitului, însă acum este timpul să ne reorientăm. Ar trebui să ne gândim şi la oameni, iar antreprenoriatul social este un concept nou în România, însă vechi în alte ţări. Economia socială înseamnă forme noi de încurajare a activităţilor economice în care o parte din profit rămâne în cadrul unei societăţi în schimbul încurajării categoriilor sociale vulnerabile precum persoane cu dizabilităţi, membri întreţinători ai familiilor care au copii în întreţinere, inclusiv familiile monoparentale, delicvenţi juvenili, persoane ce trăiesc pe baza alocaţiilor, neavând alt venit".

Doamna Cristina Chiriac spune că această încurajare poate fi făcută prin angajarea în cadrul acestor activităţi economice a persoanelor provenite din categoriile vulnerabile: "Pe de o parte, aceste persoane sunt ajutate să se integreze în societate prin oferirea unui loc de muncă, iar pe de altă parte organizaţia în care va lucra va avea facilităţi fiscale pentru a participa la economia socială. Se creează astfel un cerc virtuos din care toată lumea are de câştigat, se creează noi locuri de muncă, ceea ce poate ajuta la ieşirea economiei din criză, persoanele vulnerabile se pot integra mai uşor în societate, iar statul are o presiune mai mică din partea acestor grupuri sociale, pentru că într-adevăr creează un cadru legal în care toată lumea are de câştigat".

Fiecare ţară membru UE poate avea propria politică socială. În ţara noastră, există un proiect de lege privind economia socială, însă este doar la stadiul de proiect. Cât priveşte noţiunea de antreprenoriat social în România, doamna Cristina Chiriac susţine că nici măcar nu există.

Premiul Nobel pentru Pace, în 2006, a fost câştigat de un economist, Muhammad Yunnus, poate cel mai cunoscut antreprenor social, fondatorul Grameen Bank, care a pornit de la o problemă socială acută - a fermierilor şi meştesugarilor locali, care nu puteau să acceseze nici măcar credite foarte mici, ca să-şi achite furnizorii sau să-şi dezvolte afacerea.

Intrarea în UE a adus României noi perspective asupra vieţii economice. Noţiuni precum antreprenoriat sau voluntariat au ajuns acum pe buzele tututor.

În ultima vreme, există un trend ascendent al antreprenoriatului, datorat şi faptului că sume importante sunt alocate de UE pentru susţinerea şi dezvoltarea acestuia.

Doamna Chiriac ne-a mărturisit: "La prima vedere, antreprenoriatul pare foarte facil şi încurajator şi ai putea crede că oricine poate deveni un om de afaceri de succes, însă este nevoie de mai mult, pentru că drumul până la reuşită acolo este lung şi anevoios.

Nu este suficient să ai ideea. Ea poate fi începutul unui proiect, însă nu îţi garantează nimeni că afacerea ta va fi una de succes, mai ales dacă nu ai parcurs o şcoală antreprenorială sau nu ai ceva experienţă în zona de activităţi for profit".

În ultima perioadă, antreprenoriatul se predă în şcoli, universităţi. Există chiar un cult al acestui nou curent, în special tinerii sunt educaţi în acest sens.

Doamna Chiriac ne-a declarat: "Din păcate, în România, abia acum se fac primii paşi. Societatea civilă a fost mult mai activă în acest domeniu, însă nesusţinută prin politici economice implementate şi fără o educaţie antreprenorială, ca şi curicula, rezultatele sunt foarte slabe. Cu siguranţă, când vom întelege că antreprenoriatul reprezintă o soluţie pentru economia românească, atunci lucrurile se vor schimba".