China, India şi SUA - cei mai mari extractori de materii prime interne

China a fost cel mai mare extractor de materii prime interne din lume în 2023, conform datelor Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), preluate de Statista. Ţara asiatică a extras un total de 34,2 miliarde de tone de materii prime, respectiv biomasă, combustibili fosili, minereuri metalice şi minerale nemetalice. Această cantitate este de peste patru ori mai mare decât a oricăreia dintre următoarele două mari ţări extractoare: India (8,03 miliarde de tone) şi Statele Unite (7,98 miliarde de tone). India a depăşit Statele Unite pentru prima dată, devenind al doilea mare extractor de materii prime în 2023.

Urmează Brazilia, cu 5 miliarde de tone, Rusia, cu 3,1 miliarde de tone, Australia şi Indonezia, fiecare cu 2,7 miliarde de tone, Canada - cu 2,6 miliarde de tone.

După extracţia internă de materii prime pe cap de locuitor, imaginea este foarte diferită: Australia este în vârful clasamentului, cu 102 tone de materii prime extrase pe cap de locuitor, urmată de Canada, cu 67 de tone, şi abia apoi China, cu 24 de tone pe cap de locuitor, în 2023. Urmează SUA şi Brazilia, fiecare cu 23 de tone, Rusia, cu 22, Indonezia, cu 10 tone, şi India - cu 6.

În ceea ce priveşte ponderile relative ale materiilor prime extrase pe ţară, mixul Chinei este alcătuit predominant din materiale nemetalice (70% din total). Acestea includ nisip, pietriş şi argilă pentru construcţii şi scopuri industriale. Totodată, cea mai mare industrie din cele patru categorii din Australia este a minereurilor metalice, reprezentând aproximativ 53% din totalul ţării. Aceasta include fierul, aluminiul, cuprul şi alte metale neferoase.

La nivel mondial, în 2023 au fost extrase în total 104,1 miliarde de tone de biomasă, combustibili fosili, minereuri metalice şi minerale nemetalice, în creştere de la 96,5 miliarde de tone în 2020, potrivit sursei citate. Asia şi Pacificul au reprezentat cea mai mare pondere, cu 56,9 miliarde de tone de materii (aproximativ 55% din totalul mondial), urmate de America Latină şi Caraibe, cu 11,2 miliarde de tone (11%), America de Nord, cu 10,6 miliarde de tone (10%), Europa - cu 9,2 miliarde de tone (9%), Africa - cu 8,2 miliarde de tone (8%), Asia de Vest - cu 5,3 miliarde de tone (5%), Europa de Est şi Asia Centrală - cu 2,9 miliarde de tone (3%).