China revinde în mod agresiv gazul rusesc în Europa

Acum o lună, am fost surprinşi să citim cum, în ciuda apetitului pentru energie suprimat pe fondul prăbuşirii locuinţelor şi al recesiunii economice (pentru care "zero covid" a apărut ca un ţap ispăşitor convenabil pentru împăratul Xi), China a absorbit mai mult gaz rusesc până în acest an, în timp ce importurile din majoritatea celorlalte surse au scăzut, informează Zerohedge.

În iulie, SCMP a raportat că, în primele şase luni ale anului, China a cumpărat un total de 2,35 milioane de tone de gaz natural lichefiat (GNL) - în valoare de 2,16 miliarde de dolari. Volumul importurilor a crescut cu 28,7% de la un an la altul, valoarea crescând cu 182%. Înseamnă că Rusia a depăşit Indonezia şi Statele Unite pentru a deveni al patrulea furnizor de GNL al Chinei în acest an.

Acest lucru, desigur, nu trebuie confundat cu gazul de conductă, unde producătorul rus Gazprom a anunţat recent că livrările sale zilnice către China prin conducta Power of Siberia au atins un nou maxim istoric (Rusia este a doua mare conductă de gaz natural din China după Turkmenistan), şi a dezvăluit anterior că furnizarea de gaze ruseşti către China a crescut cu 63,4% în prima jumătate a anului 2022.

Ce s-a aflat în spatele acestei creşteri bizare a importurilor de GNL din Rusia, au speculat analiştii? La urma urmei, în timp ce China importă peste jumătate din gazul natural pe care îl consumă, cu aproximativ două treimi sub formă de GNL, cererea din acest an a scăzut drastic pe fondul vântului în contra şi a opririlor pe scară largă. Cu alte cuvinte, de ce creşte GNL din Rusia când cererea internă pur şi simplu nu există?

"Creşterea GNL din Rusia ar putea fi o deplasare a mărfurilor care merg în Japonia sau Coreea de Sud din cauza sancţiunilor sau a cererii mai slabe acolo, ", a spus Michal Meidan, directorul Programului Energetic Chinez la Institutul de Studii Energetice din Oxford.

Un lucru era clar: China dorea să menţină cât mai neclară negocierile cu Rusia privind gazul, motiv pentru care Administraţia Generală a Vămilor din China a încetat să mai publice de la începutul anului defalcarea volumului comerţului de gaze naturale din conducte. Purtătorul de cuvânt Li Kuiwen confirmă că mişcarea a fost de a "proteja drepturile şi interesele comerciale legitime ale importatorilor şi exportatorilor relevanţi".

Ei bine, acum ştim răspunsul: China a revândut în linişte acel GNL rusesc în singurul loc care are nevoie disperată de el mai mult decât orice. Europa... şi, bineînţeles, încasează markupuri în valoare de un rinichi în acest proces.

După cum a raportat recent FT , "temerile Europei cu privire la penuria de gaze care se îndreaptă spre iarnă ar fi putut fi ocolite, datorită unui cavaler alb neaşteptat: China". Publicaţiile deţinute de Nikkei notează în continuare că "cel mai mare cumpărător de gaz natural lichefiat din lume revinde o parte din surplusul său de încărcături GNL din cauza cererii slabe de energie la domiciliu. Acest lucru a oferit pieţei spot cu o aprovizionare amplă pe care Europa a primit-o, în ciuda preţurilor mai mari."

Ceea ce FT ignoră, poate în mod intenţionat, este că nu este "excedent" - până la urmă, dacă ar fi fost importurile chineze de GNL rusesc nu s-ar prăbuşi. Cuvântul corect pentru a descrie GNL-ul pe care China îl vinde Europei este rus.

Revenind la poveste, detaliile sunt intuitive: cu gazoductul rusesc spre Europa închis efectiv mporturile de GNL din Europa au crescut cu 60% de la an la an în primele şase luni ale anului 2022, potrivit firmei de cercetare Kpler.

Mai multe detalii:

Grupul JOVO din China, un mare comerciant de GNL, a dezvăluit recent că a revândut o marfă cu GNL unui cumpărător european.

Un comerciant de contracte futures din Shanghai i-a spus lui Nikkei că profitul realizat dintr-o astfel de tranzacţie ar putea fi de zeci de milioane de dolari sau chiar să ajungă la 100 de milioane de dolari.

Cel mai mare rafinător de petrol din China, Sinopec Group, a recunoscut, de asemenea, la un apel privind veniturile din aprilie, că a canalizat excesul de GNL pe piaţa internaţională.

Presa locală a spus că singur Sinopec a vândut 45 de mărfuri de GNL, sau aproximativ 3,15 milioane de tone. Cantitatea totală de GNL chinez care a fost revândută este probabil de peste 4 milioane de tone, echivalentul a 7% din importurile de gaze din Europa în jumătatea anului până la sfârşitul lunii iunie.

Nu vă înşelaţi: tot acest "exces" de GNL a fost acru parţial sau în întregime în Rusia, dar din moment ce a fost "taxat" în China, nu mai este rusesc. Este în schimb GNL chinezesc.

Vestea bună este că cele 53 de milioane de tone pe care blocul le-a achiziţionat depăşesc importurile Chinei şi Japoniei şi au adus rata de ocupare a depozitelor de gaze în Europa până la 77%. Dacă acest lucru continuă, Europa este probabil să îşi atingă obiectivul declarat de a umple 80% din instalaţiile sale de stocare a gazelor până în noiembrie (moment în care va începe să epuizeze rezervele într-un ritm vertiginos pentru a se menţine cald în timpul iernii). Dar, în timp ce criza economică a Chinei a adus o uşurare atât de necesară Europei, aceasta vine cu o notă de subsol majoră. De îndată ce activitatea economică revine în China, situaţia se va inversa rapid, iar Beijingul nu va mai reexporta GNL din Rusia pentru a menţine Europa caldă.

În mod hilar, înseamnă, de asemenea, că, în loc să fie dependentă de Rusia pentru gaze, Europa devine acum dependentă de Beijing, în schimb pentru energia sa - care este încă gaz rusesc, doar că de data aceasta importat din China - ceea ce bate în joc ambiţiile geopolitice ale SUA de a apăra. o ordine internaţională liberală cu exporturi proprii de energie.

Mai rău, în timp ce Europa ar putea cumpăra GNL rusesc la preţul X, trebuie în schimb să plătească 2X, 3X sau mai mult, doar pentru a semnala lumii că nu va finanţa regimul lui Putin, când, în realitate, plăteşte în plus atât lui Xi , cât şi lui Xi lui Putin, care colectează un preţ premium datorită deficitului general de pe piaţă.

În mod amuzant, fără să o precizeze în mod expres, FT implică faptul că Europa cumpără GNL rusesc prin China:

Dacă Rusia ajunge să exporte mai mult gaz în China ca mijloc de a pedepsi Europa, China va avea mai multă capacitate de a-şi revinde surplusul de gaz pe piaţa spot - ajutând indirect Europa.

De ce să nu admitem pur şi simplu evident - că China ajută Rusia să evite sancţiunile, deoarece ambele ţări se îmbogăţesc în acest proces? Pentru că atunci propria judecată a FT - la urma urmei, ziarul este un canal al gândirii neoliberale care cerea un embargo complet asupra energiei ruseşti, embargo pe care chiar şi WSJ îl admite acum.

Lăsând defectele FT deoparte, ziarul are dreptate. Cu cât acest tip de ocolire a sancţiunilor ruseşti de către o Europă ipocrită (care îşi semnalează virtutea atât de tare când adversarul este Rusia, dar nu îndrăzneşte să spună când este China), continuă, cu atât mai mare va fi influenţa Chinei asupra Europei:

Cu cât Europa devine mai disperată cu privire la aprovizionarea cu energie, cu atât deciziile politice ale Chinei vor avea mai multă putere să afecteze blocul. Pe măsură ce Europa încearcă să scape de dependenţa sa de Rusia pentru energie, ironia este că devine din ce în ce mai dependentă de China.

Până la urmă, tot ce a făcut Europa a fost să înlocuiască un maestru al energiei (cum a avertizat Trump în 2018 ) cu altul, chiar dacă ambii sunt uniţi la şold şi râd de prostia Bruxelles-ului care, a făcut ca toate acestea să fie posibile tocmai la timp pentru ca China - care împreună cu Putin determină acum aportul zilnic de energie al Europei - să invadeze Taiwanul fără să arunce o privire de la semnalizatorii virtuoşi ai Europei.