Christine Lagarde a impus un stil diferit în primele trei luni la şefia BCE

Christine Lagarde a impus un stil diferit în primele sale 100 de zile în calitate de preşedinte al Băncii Centrale Europene, comparativ cu predecesorii săi, şi caută în continuare să pună capăt modului de tip gestionare a crizelor, transmit Reuters şi AFP, conform Agerpres.

"Nu sunt nici un porumbel" - termen cu care sunt asociaţi în mod tradiţional cei care favorizează ratele de dobândă scăzute şi o politică monetară laxă pentru încurajarea consumului - "şi nici un uliu" - termen asociat cu cei ce militează pentru o politică monetară tare, care să ţină jos inflaţia, a declarat Lagarde în luna decembrie. "Ambiţia mea este să fiu o bufniţă, o pasăre care este deseori asociată cu înţelepciunea", a adăugat Lagarde.

Prin aceste declaraţii, fostul director general la Fondul Monetar Internaţional a dorit să ia distanţă de dezbaterea clasică între guvernatorii băncilor centrale care sunt partizanii susţinerii creşterii economice şi cei care sunt adepţii ortodoxiei monetare, o dezbatere care dezbină BCE încă de la crearea sa, în urmă cu 21 de ani.

După ce a depăşit, sâmbătă, pragul primelor 100 de zile în fruntea instituţiei care stabileşte politica monetară în zona euro, Lagarde se poate felicita că până acum a evitat gafele. De asemenea, Christine Lagarde a dorit să fie cât mai consensuală posibil în această perioadă.

Pentru a pune capăt diviziunilor existente în interiorul Consiliului guvernatorilor, principala instanţă decizională de la BCE, Christine Lagarde i-a invitat pe decidenţii băncii la Schlosshotel Kronberg, un castel din apropiere de Frankfurt. Cu această ocazie, Lagarde a promis că va petrece mai mult timp ascultând şi că nu va devansa deciziile, aşa cum a fost acuzat în mod frecvent predecesorul său Mario Draghi. În schimb, Lagarde a cerut mai multă disciplină din partea Consiliului guvernatorilor, care trebuie să înceteze să mai critice în public deciziile luate şi să adopte o poziţie comună în exterior.

Metoda sa este "să arate că ascultă argumentele celorlalţi în loc să îşi impună de la început propriul său punct de vedere", subliniază Eric Dor, director la Şoala de management IESEG.

"Schimbarea este una culturală, dar destul de profundă. Cultura determină modul în care luăm decizii, astfel încât are un impact asupra politicilor", a adăugat o sursă din interiorul BCE.

În Europa, rolul preşedintelui BCE este unul deosebit de puternic: sprijinit de Consiliul guvernatorilor, preşedintele este faţa şi vocea instituţiei, care îi transmite mesajul către gospodării şi companii, precum şi liderilor mondiali.

De la venirea lui Christine Lagarde, reuniunile încep cu câteva ore mai devreme, ceea ce oferă mai mult timp pentru discuţii şi oferă decidenţilor mai mult timp pentru a vorbi. Potrivit surselor, de cele mai multe ori, Lagarde prezidează dezbaterile şi îşi păstrează pentru sine propriile păreri, pentru a stimula dezbaterile.

"Atunci când guvernatorii vorbesc, ea ascultă. Poate că asta nu pare a fi ceva important, însă, deseori, Mario Draghi vorbea la telefon sau citea ceva pe iPad. Lagarde cere tuturor să îşi pună telefoanele deoparte", au precizat sursele citate.

De asemenea, acum guvernatorii primesc propunerile de subiecte cu o săptămână înainte de şedinţă, în loc de câteva ore. Toate aceste modificări au dus la transferul de putere dinspre cercul de consilieri pe care se baza Draghi spre membrii Consiliului guvernatorilor, care au o capacitate mai mare de a modela dezbaterile, ceea ce a redus nevoia de a face publice dezacordurile.