Cine finanţează campaniile prezidenţiale din SUA?

În perioada premergătoare alegerilor prezidenţiale din SUA, din 2024, preşedintele Joe Biden, vicepreşedintele Kamala Harris şi fostul preşedinte Donald Trump au strâns, până pe 29 octombrie, peste un miliard de dolari fiecare, de la mai multe grupuri de interese partizane.

Datele furnizate de OpenSecrets, preluate de Statista, arată că democrata Harris şi susţinătorii ei au avut mai mult succes în strângerea de fonduri, doar comitetul oficial de campanie depăşind pragul de un miliard de dolari în ultimele zile înainte de începerea votului, pe 5 noiembrie.

Deşi există grupuri bipartizane care susţin mai mult decât un candidat, graficul Statista arată doar contribuţiile făcute de organizaţii sau persoane care susţin direct candidatura lui Harris sau pe cea a republicanului Trump. La prima vedere, este evident că, în cazul lui Trump, campania se bazează pe fondurile aşa-numitelor "super PAC" (grupurile comitetelor de acţiune politică). Prefixul "super" indică faptul că donaţiile către aceste comitete nu sunt la fel de strict reglementate şi pot depăşi limita prevăzută pentru donatori, de 5.000 de dolari pe an.

Deşi, teoretic, "super PAC-urile" sunt independente, iar cheltuielile lor "nu sunt făcute în cooperare, consultare sau concert cu sau la cererea ori sugestia vreunui candidat sau a comisiilor, respectiv agenţilor lui autorizaţi sau a unui comitet de partid politic ori a agenţilor săi", realitatea este adesea diferită, conform sursei citate.

De exemplu, Make America Great Again Inc. a cheltuit 323 de milioane de dolari din cei aproximativ 331 de milioane de dolari strânşi în sprijinul lui Donald Trump, respectiv pentru opoziţia faţă de concurenţi. Cel mai mare donator, cu 125 de milioane de dolari, este Thomas Mellon, moştenitorul uneia dintre cele mai bogate familii din SUA. Al doilea cel mai mare "super PAC" în sprijinul lui Trump este America PAC al lui Elon Musk, compania aerospaţială a miliardarului din tehnologie, SpaceX, contribuind cu 75 de milioane de dolari din 146 de milioane de dolari strânse.

Campania Biden-Harris, pe de altă parte, a beneficiat de cei mai mulţi bani strânşi în afara comitetului oficial de campanie, provenind de la aşa-numitele "comitete carey". Aceste comitete sunt un amestec între un "super PAC" şi un PAC obişnuit. Ele deţin două conturi, unul pentru donaţii şi cheltuieli nelimitate şi altul care respectă limitele stricte menţionate mai sus. Aproximativ 485 de milioane de dolari din cele 544 de milioane de dolari venite de la "comitetele carey" au fost strânse de Future Forward USA şi American Bridge 21st Century. Primul a primit donaţii, de exemplu, de la mai multe sindicate şi de la compania de capital de risc Greylock Partners din Silicon Valley. Acesta a fost acuzat că a primit donaţii mari secrete spre sfârşitul alegerilor prezidenţiale din 2020. Donatorii considerabil mai mici ai American Bridge 21st Century includ organizaţia cu acelaşi nume, care se autointitulează "cea mai mare operaţiune de cercetare, urmărire şi răspuns rapid din Partidul Democrat" şi Sequoia Capital din Silicon Valley, cea din urmă dând bani şi pentru campania lui Trump.

De când preşedintele Biden a anunţat că va înceta campania pentru realegere şi a susţinut-o pe Kamala Harris drept candidat democrat, republicanii s-au întrebat dacă Harris ar putea folosi sutele de milioane de dolari din campania pentru realegerea lui Biden. Potrivit multor experţi, inclusiv directorul organizaţiei non-profit progresiste Brennan Center for Justice's Elections & Government Program Daniel I. Weiner, şi Nicholas Stephanopoulos, profesor de drept la Harvard, Harris are autorizaţia să folosească fondurile, deoarece a candidat într-un program comun cu Joe Biden.

Cu toate acestea, preşedintele în funcţie care renunţă la candidatura sa pentru realegere şi predă ştafeta vicepreşedintelui său nu are precedent în istoria SUA, aşa că este mai mult o chestiune de practică stabilită decât o hotărâre legală clară, potrivit sursei citate.

În opinia lui Stephanopoulos, Comisia Electorală Federală încă se ocupă de plângeri oficiale legate de alegerile din 2016, aşa că practic nu există vreo şansă ca o decizie care să-i interzică lui Harris să utilizeze fondurile campaniei pentru Biden să fie luată înainte de alegerile din noiembrie.

• iBanFirst, despre dolar: "Este de aşteptat să urmeze o perioadă cu volatilitate crescută"

Multe sondaje de opinie arată că cei doi candidaţi la alegerile prezidenţiale din SUA sunt într-o cursă strânsă, iar rezultatul este dificil de prezis, deoarece votul în şapte sau opt state cheie ar putea înclina balanţa în oricare direcţie. Această incertitudine ar putea duce la o volatilitate semnificativă a dolarului, potrivit fintech-ului iBanFirst.

Alin Latu, Country Manager Romania în cadrul iBanFirst, explică efectele alegerilor din SUA asupra dolarului: "Istoric vorbind, fondurile speculative tind să adopte poziţii optimiste faţă de dolarul american în săptămânile premergătoare alegerilor, ceea ce se întâmplă şi acum. Indicele dolarului este într-o zonă de supraevaluare. După anunţarea rezultatelor, fondurile de obicei îşi încasează profiturile, determinând scăderea dolarului în următoarele patru sau cinci sesiuni de tranzacţionare. De această dată, însă, rezultatul alegerilor este incert, influenţând evoluţia monedei americane. Există o posibilitate reală să vedem renumărări de voturi în anumite state, alături de numeroase contestaţii juridice care ar putea întârzia anunţarea unui câştigător. Prin urmare, este de aşteptat să urmeze o perioadă cu volatilitate crescută. În anticipare, mulţi investitori ar putea decide să păstreze dolari şi să reducă expunerea la monede mai riscante, precum euro şi lira sterlină, optând în schimb pentru active sigure, precum aurul sau obligaţiunile de trezorerie ale SUA. Acest lucru ar putea duce la o scădere a ratei euro/dolar sub 1,07 şi a ratei liră sterlină/dolar sub 1,28".

În opinia sa, cel mai nefast scenariu ar fi o egalitate în Colegiul Electoral (269 la 269), unde membrii aleg atât preşedintele, cât şi vicepreşedintele. În mod normal, fiecare stat are un număr de electori proporţional cu numărul de reprezentanţi şi senatori din Congres. În caz de egalitate, însă, fiecare stat primeşte un singur elector, ceea ce l-ar putea favoriza pe Trump, care are un avantaj în mai multe state decât Kamala Harris. "Practic, acest lucru ar însemna că Wyoming, cu o populaţie de 600.000, ar avea aceeaşi influenţă în alegerea următorului ocupant al Casei Albe precum California, cu cei 39 de milioane de locuitori ai săi. Acest scenariu ar fi o reţetă perfectă pentru o criză instituţională şi tulburări substanţiale pe pieţele financiare", conchide Alin Latu.