CINTEZĂ, BNR: "Legea insolvenţei persoanelor fizice, binevenită pentru bănci"

Actualizare 13:57 Avocat: "Legea insolvenţei personale nu se poate aplica"

Legea insolvenţei personale nu se poate aplica, aceasta fiind "complexă" şi necesitând mult timp pentru studiu şi dezbatere, potrivit avocatului Marius Vicenţiu Coltuc.

Într-un comunicat remis azi redacţiei, acesta notează că "s-a obţinut un termen mai lung pentru intrarea în vigoare - şase luni, pentru ca, în acest interval, să se procedeze la înfiinţarea comisiilor, instruirea celor implicaţi în procedură, dar şi pentru informarea/ educarea potenţialilor beneficiari ai actului normativ".

Avocatul arată că prin această lege, în cazul în care se va aplica, formele procedurii de insolvenţă reglementate sunt: procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor; procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active şi procedura simplificată (accelerată) de insolvenţă.

"Ultima formă de procedură este strict pentru cei care nu mai au capacitate de muncă - pensionari de vârstă, deci peste 65 ani, bolnavi încadraţi în grade de handicap sau pensie de boală şi s-a dorit a fi o formă de protecţie socială.

Procedura de insolvenţă pe bază de plan este concepută ca o procedură administrativă ce se va desfăşura sub supravegherea/controlul unei Comisii de insolvenţă organizată la nivelul fiecărui judeţ, formată din reprezentanţi ai ANPC, Ministerului Muncii şi Protecţiei sociale şi

Ministerului Finanţelor Publice. Doar aspectele litigioase vor ajunge la instanţă.

Procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active se aplică debitorilor a căror situaţie financiară este iremediabil compromisă.

Acestora li se valorifică bunurile (cu excepţia celor neurmăribile) în cadrul procedurii colective pentru a se putea acoperi o parte cât mai mare din pasiv.

Aceste proceduri sunt de competenţa de primă instanţă a judecătoriei.

Pentru apel e competent tribunalul. Pentru a se opta pentru judecătorie s-a avut în vedere faptul că procedura se aplică persoanelor fizice consumatori, aflaţi într-o situaţie financiară precară şi aceştia trebuie să fie mai aproape de domiciliu, să fie cheltuieli mai reduse, dar şi

faptul că judecătoriile au şi acum în competenţă contestaţiile la executarea silită, acţiunile în pretenţii de valoare redusă, partajele etc.

Deci nu se poate aplica pentru că nu există instituţiile prevăzute de lege", arată sursa citată.

(Alexandru Costea)

-------------

Actualizare 12:14 CITR: Legea insolvenţei persoanelor fizice are o serie de lacune ce vor îngreuna aplicarea ei

Legea insolvenţei persoanelor fizice, aşa cum a fost ea votată cu 309 voturi pentru, are o serie de lacune ce vor îngreuna aplicarea ei, arată o analiză a Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR).

Potrivit acesteia, una dintre lacune este constituirea unor Comisii de Insolvenţă, cu o componenţă complexă, dar fără nici un reprezentat al creditorilor. De asemena, Comisia de insolvenţă este învestită cu atribuţii decizionale, de control şi de supraveghere a actelor persoanei în insolvenţă ori ale administratorului procedurii, ceea ce va putea naşte adevărate dificultăţi în practică.

O altă problemă pe care o ridică legea în forma sa actuală este încălcarea dreptului de liber acces la instanţă. În unele cazuri, Comisia de insolvenţă acţionează ca o instanţă în sine, fără a da persoanei în insolvenţă posibilitatea de a contesta măsura la judecătorie, potrivit CITR.

Administratorul judiciar este desemnat aleatoriu de comisia de insolvenţă, din rândul practicienilor în insolvenţă, executorilor judecătoreşti, avocaţilor sau notarilor publici, înscrişi în Lista administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice. Înscrierea în această listă specială se va face doar după promovarea unui examen organizat de fiecare corp profesional, însă sunt incluşi automat practicienii în insolvenţă şi executorii judecătoreşti cu o vechime de peste 5 ani. Aceast aspect va crea un tratament discreţionar între avocaţii şi notarii care trebuie să-şi exprime disponibilitatea pentru a fi incluşi pe lista specială a administratorilor judiciari, şi practicienii în insolvenţă ori executorii judecătoreşti cu vechime mai mare de 5 ani, care vor fi incluşi automat.

De asemenea, CITR arată că legea impune lichidatorilor o serie de atribuţii, fără ca acestea să fie detaliate în vreun fel. De exemplu, lichidatorul poate cere denunţarea unor contracte încheiate de către datornic. Această lege nu se completează cu Legea 85/2014 privind procedurile de insolvenţă, care reglementează o procedură specială permiţând administratorului judiciar să denunţe contractul în termen de 3 luni de la deschiderea procedurii în vederea maximizării averii debitorului, ci doar cu Codul Civil, care nu permite denunţarea decât în cazul unei clauze anterioare de denunţare inserată în contract, şi cu Codul de Procedură Civilă, care nu reglementează deloc instituţia aceasta. În această situaţie, lichidatorii s-ar putea afla în imposibilitatea îndeplinirii acestei obligaţii, neavând o clarificare a limitărilor acestor atribuţii.

"În ciuda deficienţelor actuale, legea aduce şi o serie de beneficii importante pentru persoanele fizice. Poate cel mai important este acela că acordă o a doua şansă datornicilor de bună credinţă, oferindu-le protecţie în faţa creditorilor. Executările silite vor fi suspendate, iar penalităţile nu vor mai putea fi calculate, timp în care persoana în cauză poate propune eşalonarea datoriilor pe baza unui plan de redresare şi chiar un haircut al acestora, în anumite limite." a declarat Vasile Godîncă-Herlea, asociat coordonator CITR.

În plus, în cazul în care implementarea unui plan de redresare nu va fi posibilă, lichidarea activelor persoanei în insolvenţă se poate face în anumite limite. Legea încearcă să împiedice aruncarea în stradă a rău-platnicilor de bună-credinţă. O măsură în acest sens este instituirea unui drept de preferinţă la încheierea unui contract de închiriere a imobilului sau a unei părţi din acesta, la un cuantum al chiriei stabilit în condiţiile pieţei.

Deşi îmdelung aşteptată şi discutată, insolvenţa persoanelor fizice nu are în spate un studiu de impact care să poată estima numărul procedurilor ce vor fi deschise. În Franţa, spre exemplu, de la introducerea legii insolvenţei persoanelor fizice au fost deschise 700.000 de dosare, iar în Statele Unite ale Americii 1,3 milioane.

(Elena Deacu)

---

Legea insolvenţei persoanelor fizice, adoptată ieri în Plenul Camerei Deputaţilor, este binevenită pentru bănci, consideră Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Însă, debitorilor care vor intra în insolvenţă li se va schimba viaţa, ne-a declarat domnia sa, explicând: "Pentru bănci legea este binevenită întrucât condiţia de intrare în insolvenţă este ca restanţele să depăşească trei luni, iar în acest caz oricum băncile îşi provizionează creditele. Nici faptul că imobilele nu mai pot fi executate timp de cinci ani, cât persoanele fizice se află în insolvenţă nu afectează băncile, pentru că oricum nu avem o piaţă imobiliară pe care să existe suficientă cerere astfel încât operatorii bancari să-şi vândă toate imobilele executate.

În schimb, celor care vor intra în insolvenţă li se va schimba viaţa. De aceea îi sfătuiesc să se gândească bine înainte să-şi declare insolvenţa, să analizeze legea cu atenţie şi să se consulte cu un specialist care cunoaşte bine respectivele reglementări".

Considerând că băncile vor recupera mai mult decât până acum din creanţe, Nicolae Cinteză ne-a precizat că BNR va realiza un studiu de caz ca să vadă care ar putea fi efectele legii.

Iniţiatorul Legii insolvenţei persoanelor fizice, deputatul PSD Ana Birchall, a anunţat, ieri, că actul normativ a primit votul a 309 deputaţi, zero voturi împotrivă şi trei abţineri, după ce, marţi, proiectul a primit raport favorabil de adoptare în Comisia juridică.

Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR), care a participat la dezbaterile din Parlament, ne-a declarat: "Această lege este absolut necesară şi există în toate ţările civilizate. Ea asigură un echilibru între debitori şi bănci. Cei care nu-şi mai pot achita ratele, dar vor să ceară o redresare vor merge la o Comisie. Cei care vor să-şi ceară falimentul merg la instanţe".

Domnia sa ne-a explicat că această Comisie va fi formată din persoane care reprezintă diverse instituţii ale statului precum Ministerul Muncii sau Ministerul Finanţelor, dar şi din reprezentanţi ai consumatorilor (ANPC) şi ai celorlalte părţi implicate în proces, astfel încât imparţialitatea deciziilor să fie asigurată.

Preşedintele UNPIR susţine că administrarea cazurilor va fi asigurată de specialişti, precum avocaţi, practicieni în insolvenţă, executori judecătoreşti şi notari.

În opinia domniei sale, încă nu a fost clarificată problema finanţării comisiilor şi a instanţelor.

Ana Birchall a declarat, ieri, că Legea insolvenţei persoanelor fizice este echilibrată, întrucât nu favorizează nici debitorul, nici creditorul, ci oferă un sprijin real tuturor celor de bună-credinţă, care s-au îndatorat şi care nu din vina lor au ajuns într-un necaz financiar. "Legea îi va proteja pe debitori de bună-credinţă, sufocaţi de datorii, care astfel nu vor mai sta cu frica în sân că vor fi executaţi silit sau că vor rămâne pe drumuri, pierzându-şi bunurile", a subliniat domnia sa, într-un comunicat remis redacţiei.

Deputatul a explicat, recent, că executarea silită este reglementată ca o excepţie şi nu este regula, aşa cum se întâmplă în momentul de faţă şi a menţionat că cei care nu-şi mai pot achita ratele pot, în baza unui plan de rambursare, care se poate întinde pe o perioadă de cinci ani de zile cu posibilitatea prelungirii cu încă un an, să-şi reeşaloneze aceste datorii: "Mai mult decât atât, în momentul deschiderii procedurii insolvenţei persoanelor fizice nu mai sunt acumulate datorii la datorii, penalităţi la penalităţi. Cu alte cuvinte, orice penalitate, majorare de întârziere sau dobândă se stopează automat. Este o reglementare normală, aşa cum există în toate statele civilizate".

Ana Birchall susţine că debitorul îşi propune acest plan de rambursare, pentru că el este cel mai în măsură, cunoscând situaţia, sub supravegherea şi consultanţa acordată de un administrator al procedurii, care este desemnat de această comisie de insolvenţă şi care poate să fie dintre practicieni în insolvenţă, avocaţi, notari sau executori judecătoreşti.

Procedura de lichidare stipulată în noua lege, unde debitorul nu are nicio şansă, asigură însă, şansa redresării financiare, conform doamnei Birchall.

În baza legii, urmează ca la nivel naţional să se înfiinţeze Comisia de insolvenţă iar la nivel local, cea teritorială de insolvenţă, care se întâlneşte ori de câte ori este nevoie, dar nu mai puţin de o dată pe lună şi care analizează toate cererile de deschidere a procedurii insolvenţei. Această Comisie de insolvenţă teritorială desemnează provizoriu, urmând să fie acceptat administratorul procedurii din rândul celor patru categorii profesionale menţionate, conform sursei citate.

Asociaţia Română a Băncilor ne-a transmis că analizează forma proiectului de lege care a fost aprobată ieri în camera decizională, urmând să ne transmită cât de curând punctul său de vedere pe acest subiect.