Ciolacu: "Am ajuns la o înţelegere cu Comisia Europeană cu privire la planul fiscal"

Guvernul "a ajuns la o înţelegere" cu Comisia Europeană cu privire la planul fiscal de reducere a deficitului, a afirmat, astăzi premierul Marcel Ciolacu, care a subliniat că este extrem de important faptul că experţii CE au înţeles că ţara noastră are nevoie de perioada de 7 ani, cerută pentru a realiza proiecte majore de investiţii în economie, transmite Agerpres.

"Am ajuns la o înţelegere cu Comisia Europeană cu privire la planul fiscal. Este esenţial că experţii Comisiei au fost de acord că România are nevoie de o perioadă de 7 ani în care să facă investiţii masive în economie. Doar astfel vom ajunge la media UE în privinţa dezvoltării, a veniturilor cetăţenilor şi a nivelului de trai, în general. Există şi un acord asupra ideii că, dacă deficitul este mai mic decât investiţiile, atunci suntem pe o traiectorie sănătoasă", a declarat Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.

El a făcut precizarea că, sigur, în paralel, statul "trebuie să facă un efort de a reduce cheltuielile, astfel ca echilibrul economic să se consolideze în următorii ani".

"Prin urmare, investiţiile vor creşte în următorii ani şi vom continua să investim masiv în economie şi în infrastructură," a spus prim-ministrul.

Opinia Cititorului ( 4 )

1.  fără titlu
(mesaj trimis de SR în data de 16.10.2024, 18:19)
Austeritatea nu este soluția pentru România întrucât nu contribuie eficient la reducerea deficitului bugetar, iar măsurile economice necesare trebuie să se concentreze pe reforme structurale și pe politici care să stimuleze creșterea economică și investițiile. Analiza contextului economic al României, cuprinzând atât evoluțiile pe termen scurt, cât și perspectivele pe termen lung, subliniază de ce austeritatea poate genera efecte negative, mai degrabă decât să rezolve problemele economice fundamentale.
I. Reformele Structurale
1.Reforme fiscale și salariale:
În primul rând, pentru Ministerul Finanțelor este esențială finalizarea reformei pensiilor generale, a reformei salarizării unice și a reformei taxelor și impozitelor, cerințe incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste reforme sunt cruciale pentru a stabiliza bugetul pe termen lung și pentru a sprijini creșterea economică sustenabilă.
Este de așteptat ca măsurile fiscale majore să fie adoptate în prima jumătate a anului 2025, cu implementare posibilă de la 1 iulie 2025. Totuși, 2024 este perceput ca un "an fără impozite noi", iar în cadrul politicilor fiscale se duce o luptă doctrinară între cota unică și impozitul progresiv. Cota unică este susținută ferm de Partidul Național Liberal (PNL) și reprezintă o linie roșie în cadrul politicii fiscale, dar viitorul acesteia în 2025 rămâne incert.
2.Tensiuni geopolitice și impactul asupra investițiilor:
Tensiunile geopolitice și comerciale globale pot avea efecte negative asupra investițiilor și prețurilor de import, afectând stabilitatea bugetară și planificarea fiscală. România, aflată într-o regiune geopolitică complexă, trebuie să fie conștientă de riscurile economice care decurg din aceste tensiuni, cum ar fi încetinirea creșterii economice și creșterea presiunii asupra resurselor bugetare.
Un cadru favorabil pentru investiții și antreprenoriat este crucial pentru a crea noi locuri de muncă și a reduce dependența de împrumuturi externe. Creșterea veniturilor prin stimularea sectorului privat și a exporturilor este o măsură necesară pentru consolidarea fiscală pe termen lung.
II. Influența inflației asupra deficitului și economiei
1.Contribuția energiei la inflație:
În zona euro, energia a contribuit la reducerea inflației, un fenomen observat și în România, unde prețurile la energie au scăzut cu 4,34%, în special datorită ieftinirii gazelor naturale. Aceasta a avut un efect benefic asupra temperării inflației. Cu toate acestea, plafonarea prețurilor la energie, deși a protejat consumatorii finali.
2.Diferențele între România și zona euro:
Inflația în România este semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene. Această diferență este cauzată de mai mulți factori, printre care dependența de importuri pentru produse esențiale (cartofi, legume, zahăr), precum și de faptul că productivitatea este mult mai scăzută decât media europeană. În același timp, salariile în România au crescut mai rapid decât inflația, contribuind la presiuni asupra prețurilor de consum.
În România, inflația este alimentată și de deficitul bugetar, care introduce bani suplimentari într-o economie dependentă de importuri, ceea ce determină creșterea prețurilor pe fondul unei oferte interne limitate.
3.Factorii suplimentari ai inflației:
Concurența redusă între producătorii autohtoni și companiile străine care operează pe piața locală este un alt factor care contribuie la inflația ridicată. Un exemplu clar este piața serviciilor de transport aerian, unde compania națională are o prezență tot mai redusă pe piața externă, lăsând loc firmelor europene să domine și să impună prețurile.
Astfel, aceste elemente fac ca rata inflației în România să fie de două ori mai mare decât media europeană, exacerbând dificultățile economice și presiunile asupra bugetului.
III.Tensiunile Geopolitice și Impactul asupra Investițiilor
1.Promovarea unui mediu investițional favorabil:
Un cadru legislativ clar și stabil este esențial pentru a atrage investiții străine și a stimula antreprenoriatul local. Prin investiții și noi locuri de muncă, guvernul poate crește veniturile fiscale fără a recurge la majorări de taxe pentru populație.
În fața tensiunilor geopolitice și comerciale, România trebuie să se concentreze pe diversificarea economiei și reducerea dependenței de importuri, în special în sectoare strategice. Romania poate exporta energie.
2.Tensiunile geopolitice și comerciale:
Creșterea prețurilor de import, precum și potențialele sancțiuni sau blocaje comerciale la nivel global, pot avea un impact sever asupra economiei românești. În aceste condiții, este vital să existe o strategie fiscală flexibilă, care să poată face față unor șocuri externe și să protejeze investițiile strategice.
3.Scăderea prețurilor la energie:
Reducerea prețurilor la energie ar stimula atât consumul, cât și investițiile interne, oferind o oportunitate de a impulsiona economia. Consolidarea fiscală în acest context ar trebui să fie orientată către creșterea veniturilor reale și sprijinirea categoriilor vulnerabile.
IV. Impactul îmbătrânirii populației
OCDE avertizează asupra necesității de a se pregăti pentru presiunile viitoare generate de îmbătrânirea populației, care va solicita cheltuieli sociale crescute pentru pensii și sănătate. Pentru a face față acestor provocări, România trebuie să adopte măsuri fiscale proactive care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a bugetului.
În acest context, creșterea impozitelor prin impozitarea profiturilor marilor companii și a averilor mari, alături de impunerea unor contribuții de solidaritate pentru multinaționale, poate oferi o soluție pentru acoperirea cheltuielilor sociale crescânde.
V. Propuneri alternative pentru gestionarea deficitului
1.Reforme fiscale și investiții:
În locul măsurilor de austeritate, se impune o reformă fiscală care să sprijine capitalul uman și inovația. Investițiile în educație, infrastructură și cercetare sunt esențiale pentru a stimula creșterea productivității și a îmbunătăți competitivitatea României pe piața globală.
2.Creșterea veniturilor din taxe și impozite:
O posibilă soluție ar fi implementarea unor taxe progresive pe profit și active mari, alături de eliminarea regimurilor fiscale privilegiate pentru marile corporații. Acest lucru ar putea contribui la reducerea deficitului fără a afecta în mod direct cererea internă și nivelul de trai al populației.
VI. Concluzii
România are nevoie de măsuri economice care să vizeze consolidarea structurală a economiei și creșterea productivității, nu de măsuri de austeritate care ar limita creșterea economică și ar reduce cererea internă. Reformele structurale, precum reforma fiscală și investițiile în infrastructură și capital uman, sunt cruciale pentru a susține economia pe termen lung. De asemenea, este esențială o politică fiscală mai echitabilă care să implice impozitarea marilor averi și a corporațiilor mari, reducând astfel presiunea asupra bugetului și contribuind la stabilitatea economică a țării.
2.  pentru ca vin alegerile.
(mesaj trimis de anonim în data de 16.10.2024, 18:47)
de ce nu spune ca de la 1 ianuarie 2025 TVA-ul o sa fie 21%.
3.  fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.10.2024, 18:58)
Demisia nimicule!
4.  fără titlu
(mesaj trimis de Danusia în data de 17.10.2024, 10:41)
Cerem triplarea salariilor la profesori,ieșim în stradă.