Şefa diplomaţiei europene sprijină reformele Muntenegrului pe calea aderării la UE, în primul său turneu în Balcani

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas s-a întâlnit, la Podgoriţa, cu prim-ministrul Muntenegrului, Milojko Spajic, pentru a-şi exprima sprijinul pentru reformele pro-europene ale ţării şi pentru a anunţa un nou pachet de ajutor financiar, ca parte a unui turneu de trei zile în care va mai vizita Bosnia-Herţegovina şi Albania, informează EFE, care afirmă cele ce urmează.

Muntenegru, care are o populaţie de 600.000 de locuitori, este candidată la aderarea la UE din 2012 şi, deocamdată, este ţara balcanică în care s-au înregistrat cele mai multe progrese.

Kallas a subliniat angajamentul Muntenegrului faţă de reforme, într-o conferinţă de presă în care a recunoscut că încă nu există un consens pentru închiderea capitolului 31, privind politica externă şi de securitate.

'Este un proces complex. În ceea ce priveşte capitolul 31, nu există consens. I-am spus prim-ministrului că dezvoltarea unor relaţii bune cu vecinii ajută pe calea europeană', a spus Kallas, fără a numi vreun stat vecin.

Potrivit Al Jazeera, Croaţia blochează progresul la acest capitol din cauza problemelor dintre cele două ţări, inclusiv divergenţe în delimitarea frontierelor şi urmărirea penală a crimelor de război comise în anii 1990.

Kallas a anunţat că UE va acorda în această lună Muntenegrului 26 de milioane de euro ca parte a planului de sprijin pentru Balcani, care include două miliarde în granturi, patru miliarde în împrumuturi pe patru ani şi şase milioane pentru a consolida cooperarea în domeniul apărării prin Instrumentul European pentru Pace.

'Trăim vremuri turbulente şi trebuie să ne consolidăm colaborarea în materie de securitate', a afirmat şefa diplomaţiei europene.

Deşi guvernul premierului Spajic şi-a stabilit obiectivul de a finaliza aderarea la UE până în 2028, Muntenegru are închise, în prezent, doar câteva capitole din cele 33 care sunt încă deschise în cadrul negocierilor de integrare.

Kallas şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la situaţia de securitate regională, făcând aluzie la legile de dezangajare adoptate în Bosnia-Herţegovina de entitatea sârbă a federaţiei, Republica Srpska, condusă de liderul pro-rus Milorad Dodik, potrivit sursei citate.

'Nu putem tolera atacurile asupra unităţii. Politicienii trebuie să depăşească diviziunile, nu să le adâncească', a mai declarat Kaja Kallas, care marţi va vizita Bosnia-Herţegovina.