CIOLACU ŞI STĂNESCU, "NOII" LIDERI Dăncilă nu mai este preşedintele PSD

Noaptea cuţitelor lungi din PSD a arătat încă o dată că social-democraţii sunt incapabili să ducă lucrurile până la capăt privind realizarea unei reforme radicale în rândul partidului. În cadrul şedinţei Comitetului Executiv Naţional s-au adus acuzaţii cu privire la cheltuirea ilegală a fondurilor de campanie, Mihai Fifor a fost catalogat ca "şobolan" de Eugen Teodorovici, care a venit la şedinţă cu o Biblie. Gabriela Firea a avut un schimb lacrimogen de replici cu colegii de partid, iar la final s-a aşternut o linişte provizorie. Deşi s-a vorbit despre resetarea formaţiunii politice, cei care au ieşit la declaraţii în faţa mass-media, după ceea ce s-a dorit a fi un punct zero al social-democraţiei din ţara noastră, au fost tot liderii cu ştate vechi: Marcel Ciolacu şi Paul Stănescu.

Ciolacu, şef al organizaţiei PSD Buzău şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, a reuşit să îşi impună viziunea şi să preia conducerea, fie şi din postura de interimar, a celui mai mare partid politic din ţară. La vremea alegerii lui Marcel Ciolacu în funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după episodul condamnării definitive şi încarcerării lui Liviu Dragnea, Ziarul BURSA atrăgea atenţia că actualul şef interimar al PSD a fost unul dintre apropiaţii lui Omar Hayssam. Acesta din urmă ispăşeşte în închisoare mai multe condamnări penale, dintre care cea mai grea este de 24 de ani pentru săvârşirea de infracţiuni economice, în aşa numitul dosar "Manhattan". Prietenia cu Hayssam nu l-a împiedicat pe Ciolacu să devină şeful celui mai important partid din ţară. Surse din interiorul social-democraţilor vorbesc despre o lovitură de palat orchestrată de serviciile secrete, de care este apropiat Marcel Ciolacu.

Ele amintesc faptul că în anul 2013 actualul interimar din fruntea PSD a avut mai multe relaţii cu oameni importanţi din Serviciul Român de Informaţii şi susţin că Marcel Ciolacu ar fi omul celor pe care fostul preşedinte al partidului, Liviu Dragnea, îi eticheta la comun ca făcând parte din "statul paralel".

Conform surselor, impunerea lui Ciolacu în fruntea PSD echivalează cu continuarea degringoladei în care se află social-democraţii de la alegerile europarlamentare încoace, fapt care ar fi benefic pentru actuala guvernare şi pentru preşedintele Klaus Iohannis care a declarat că îşi doreşte o majoritate mai largă pro-europeană în Parlamentul de la Bucureşti.

Cert este că Viorica Dăncilă şi-a dat demisia din fruntea PSD, deşi, iniţial, după pierderea alegerilor prezidenţiale de duminica trecută a declarat că nu va demisiona, pentru că a fost aleasă în această funcţie de Congresul partidului. Se pare că argumentele taberei Ciolacu-Stănescu, de care s-au lipit imediat Mihai Fifor - fostul secretar general al partidului, Niculae Bădălău, Gabriela Firea, Olguţa Vasilescu, Ionel Arsene şi Claudiu Manda, au fost mai puternice decât argumentele lui Eugen Teodorovici, fapt pentru care, în miez de noapte, Dăncilă a ales să îşi prezinte demisia.

Viorica Dăncilă a spus: "Eu mi-am dat demisia, a fost un act unilateral. Un preşedinte responsabil este cel care îşi asumă rezultatul la nivel naţional. Nu este un moment de slăbiciune, este un moment de demnitate şi consider că a trebuit să-mi dau demisia. Am făcut tot ce mi-a stat în putinţă. Am înţeles că se doreşte o resetare a partidului. Am înţeles că resetarea presupune o altă viziune, un alt program".

La rândul său, noul şef al partidului, Marcel Ciolacu a arătat: "Nu a fost preluată conducerea prin forţă. A fost un gest de normalitate al doamnei preşedinte; am ajuns la concluzia că trebuie resetat partidul. Noi am res­pectat statutul: când tot Biroul Politic Naţional a demisionat, conducerea a fost dizolvată. Foarte mulţi colegi din teritoriu au spus că îşi depun demisiile şi au solicitat alegeri pentru conducerea filialelor judeţene. Este pentru prima oară când am participat la un Comitet Executiv Naţional în care toţi liderii şi-au spus opinia, cu discuţii de fond în care ne-am asumat toţi greşelile făcute".

El a menţionat că este o premieră pentru PSD ca fostul lider să se regăsească în echipa partidului ca preşedinte al Organizaţiei de Femei. Conform deciziei CEx, Ciolacu va fi ajutat în conducerea partidului de secretarul general interimar Paul Stănescu şi de vicepreşedinţii Adrian Gâdea (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman), Niculae Bădălău, Aladin Georgescu, Mihai Weber, Claudiu Manda, Dan Nica, Marian Pavel, Dragoş Benea, Doina Federovici, Radu Moldovan, Gabriel Zetea, Laurenţiu Nistor, Vasile Gliga, Gabriela Firea şi Gabriel Mutu.

Din noua conducere a social-democraţilor nu face parte fostul preşedinte executiv Eugen Teodorovici, cel care a refuzat să demisioneze din funcţie şi care a încercat să o convingă pe Viorica Dăncilă să nu plece din fruntea PSD. Mai mult, Teodorovici a declarat că va da în judecată partidul, deoarece din funcţia respectivă putea fi înlocuit doar prin votul Congresului, vot pe baza căruia a şi fost ales ca preşedinte executiv.

• "Penalul" Adrian Gâdea, noul reformator al PSD

Adrian Gâdea este inculpat în dosarul Belina, alături de fostul vicepremier Sevil Shhaideh. Gâdea este acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie de complicitate şi participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. Procurorii susţin că în anul 2013, prin acţiunea concertată a lui Sevil Shhaideh, Adrian Gâdea şi alţi inculpaţi, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în adminis­trarea CJ Teleorman, iar, după doar câteva zile, cele două proprietăţi, cu suprafaţă de 278,78 de hectare şi, res­pectiv, 45 de hectare, au fost închiriate tot ilegal firmei Tel Drum SA. Din anchetă a reieşit că, în urma faptelor săvârşite de inculpaţi a fost cauzat statului român un prejudiciu de 3.237.800 de lei, reprezentând valoarea totală a celor două bunuri imobile ieşite din patrimoniul său, la care se adaugă 248.126,334 lei reprezentând echivalentul a 50% din suma provenită din cele trei contracte de închiriere, care trebuia încasată de bugetul de stat în perioada 16 ianuarie 2014 - 23 aprilie 2018.

Niculae Bădălău este şeful organizaţiei Giurgiu care, cu prilejul unei petreceri, a adresat injurii la adresa Dias­porei. Paul Stănescu, liderul celei mai puternice organizaţii social-democrate, filiala Olt, a fost acuzat în mass-media, imediat după izbucnirea cazului Caracal, că a iniţiat la nivelul judeţului o întreagă reţea politico-administrativă de relaţii, alcătuită din persoane care controlează tot ce mişcă în zona respectivă. Viorica Dăncilă a încercat să îl debarce pe Paul Stănescu, dar primarii judeţului Olt au organizat o şedinţă fulger în care şi-au exprimat susţinerea pentru liderul filialei judeţene a PSD şi au ameninţat cu venirea în Capitală.

Dan Nica a fost acuzat de procurorii anticorupţie de implicarea în dosarul privind licenţele Microsoft, dar a scăpat de urmărirea penală şi de inculpare, sub umbrela imunităţii oferită de Parlamentul European, al cărui mem­bru era la data la care DNA a solicitat începerea acţiunii penale. Ulterior, Nica a scăpat de răspunderea penală, deoarece a intervenit prescripţia.

Claudiu Manda s-a făcut remarcat prin obedienţa faţă de fostul lider Liviu Dragnea şi prin faptul că a fost preşedintele comisiei parlamentare de supraveghere a activităţii Serviciului Român de Informaţii şi membru al comisiei speciale care a anchetat cazul Sufrageria privind alegerile prezidenţiale din anul 2009.

Gabriel Zetea este social-democratul pentru care liderii PSD au închiriat de la compania Tarom un avion pentru deplasarea la nunta acestuia, imediat după aprobarea moţiunii de cenzură din 10 octombrie, prin care a fost demis guvernul Dăncilă.

Doina Federovici a făcut parte din Comisia specială condusă de Florin Iordache şi a fost adepta modificărilor legislative prin care s-a diminuat independenţa justiţiei, prin care a fost creată Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie şi care urmăreau dezincriminarea infracţiunilor de abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi favorizarea infractorilor. Tot în calitate de membru al Comisiei Iordache, Doina Federovici a fost de acord cu legea recursului compensatoriu, în urma căreia peste 16.000 de condamnaţi penal au fost puşi în libertate cu mult înaintea îndeplinirii termenului de executare a pedepsei.

Acestea este noua conducere interimară a PSD, care are mandat să reformeze partidul şi să organizeze un Congres extraordinar în luna februarie.

Şeful Pro România, Victor Ponta, a declarat că este dispus să negocieze cu noua formulă de conducere a PSD, prin prisma relaţiei pe care o are cu preşedintele interimar Marcel Ciolacu.