CIPRU A demisionat ministrul cipriot al finanţelor

• Update 13:39:

Fondul Monetar Internaţional (FMI) va contribui cu 1 miliard de euro la pachetul de împrumuturi externe de 10 miliarde de euro negociat de Cipru cu ţările din zona euro şi reprezentanţii instituţiei internaţionale, au informat, astăzi, oficialităţile FMI, conform Bloomerg.com.

Christine Lagarde, directrorul FMI, a declarat într-un comunicat citat de sursele internaţionale de presă: "O echipă a FMi a ajuns la un acord la nivel de experţi cu autorităţile cipriote pentru un program economic care va fi susţinut în comun de FMI, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană. O finanţare combinată de 10 miliarde de euro ar trebui să ajute Cipru să-şi acopere necesarul financiar, inclusiv serviciul datoriei, în timp ce implementează politicile necesare însănătoşirii economiei şi revenirii pe pieţele financiare. Contribuţia FMI va consta într-un împrumut pe trei ani de circa 1 miliard de euro".

Acordul dintre FMI şi Cipru va fi transmisă board-ului instituţiei pentru aprobare cel mai probabil la începutul lunii viitoare.

---

• Guvernul de la Nicosia a finalizat negocierile cu creditorii privind acordul de finanţare

• Prima tranşă de împrumut va fi vărsată în luna mai

Ministrul cipriot al finanţelor, Michalis Sarris, a demisionat ieri, după încheierea discuţiilor cu instituţiile creditoare internaţionale pe marginea acordului de salvare de 10 miliarde euro, care prevede impunerea de pierderi substanţiale deţinătorilor de conturi la cele două bănci majore din ţară - "Bank of Cyprus" şi "Laiki Bank".

Sarris a afirmat că motivul demisiei sale este investigaţia în derulare a comisiei guvernamentale care analizează situaţia financiară a ţării. Comisia are în atenţie perioada în care Sarris a fost preşedintele "Laiki Bank", instituţie ce va fi desfiinţată conform acorului cu creditorii străini.

Sarris a adăugat, fără să ofere detalii, că speră ca restricţiile impuse tranzacţiilor financiare din ţară să fie eliminate cât mai curând posibil.

Conform presei internaţionale, ieri erau aşteptate şi alte schimbări în Cabinetul de la Nicosia.

Ministrul muncii şi fost viceminis-tru al finanţelor, Harris Georgiades, va prelua funcţia lui Sarris, urmând să depună jurământul astăzi.

Guvernul cipriot, Comisia Europeană şi FMI au stabilit ieri prevederile finale ale acordului de finanţare de 10 miliarde euro de care va beneficia statul insular. Prima tranşă de împrumut urmează să fie vărsată în luna mai, potrivit anunţului făcut de purtătorul de cuvânt al guvernului cipriot, Christos Sylianides.

Termenii înţelegerii arată că Ciprul va plăti o dobândă de 2,5% la creditul extern, iar rambursarea va începe peste zece ani. Creditul va fi achitat în termen de 12 ani.

"Am finalizat un memorandum", a declarat Christos Stylianides, adăugând că aceasta este o evoluţie semnificativă.

Pe de altă parte, Ciprul trebuie să stabilească până în 2018 măsuri menite să consolideze finanţele ţării. Statul insular trebuie să aducă bugetul structural (care nu include plăţile în contul dobânzilor datoriei de stat) pe surplus până în 2018.

Conform unui decret semnat ieri de autorităţi, Ciprul a ridicat plafonul pentru tranzacţii financiare derulate fără acordul băncii centrale de la 5.000 de euro la 25.000 de euro, respectiv a permis utilizarea cecurilor pentru tranzacţii în valoare de până la 9.000 euro pe lună.

Decretul privind aceste excepţii este valabil două zile.

Pe de altă parte, banca centrală a Ciprului a anunţat că va fi deblocată o proporţie de 10% din sumele de peste 100.000 de euro aflate în conturi la "Bank of Cyprus".

Amintim că deponenţii de la "Bank of Cyprus" ar putea pierde până la 60% din sumele pe care le au în conturi peste nivelul garantat de 100.000 de euro. Astfel, 37,5% din fonduri vor fi convertite în acţiuni la bancă, ca parte a unui proces de recapitalizare, iar o parte de 22,5% va fi menţinută ca rezervă, urmând să fie transformată, de asemenea, în acţiuni, dacă va fi necesar.

• Deponenţii din UE nu se grăbesc să-şi retragă banii din conturi

Presa străină notează că deţinătorii de conturi din ţările europene - în special din Spania şi Italia - nu s-au grăbit să-şi retragă banii în urma celor întâmplate în Cipru.

Dacă în statul insular redeschierea băncilor nu a dus la retrageri masive probabil din cauza restricţiilor impuse transferurilor financiare, rămâne de văzut care va fi situaţia după eliminarea acestora.

În luna februarie, când Ciprul nu ajunsese încă la un acord cu creditorii externi, depozitele totale din ţară s-au redus cu 1,3%, la 67,5 miliarde euro. Depozitele sectorului privat la băncile din Cipru au scăzut cu 2,2% luna trecută, la 46,4 miliarde euro.