Cipru: După prima confiscare, urmează alta

Locuitorii din Cipru se pot considera norocoşi.

Au prilejul să vadă (şi, mai ales, să simtă) îndeaproape cum se scrie istoria finanţelor mondiale.

Micuţul stat insular pare să se fi transformat într-un adevărat centru al inovaţiei financiare europene, al cărei scop, însă, nu este să ne ducă pe noi culmi ale dezvoltării, ci să încerce să astupe găurile pe care le-au creat politici publice şi decizii de afaceri luate de persoane pentru care cuvântul "prudenţă" a reprezentat un termen exotic şi nepotrivit timpurilor.

După ce, anul trecut, autorităţile cipriote şi Troica creditorilor internaţionali (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) s-au înţeles să confişte banii deponenţilor, folosind aproape jumătate din depozitele negarantate de la Bank of Cyprus pentru recapitalizarea acesteia, acum Guvernul şi Banca Centrală de la Nicosia nu vor să le dea deponenţilor (transformaţi, cu forţa, în acţionari) posibilitatea să îşi păstreze deţinerile băgate pe gât, drept "compensaţie".

Conducerea Bank of Cyprus (BoC) a anunţat, vineri, că directorii băncii vor începe să "exploreze" interesul investitorilor pentru o potenţială majorare a capitalului.

"O majorare a capitalului este menită să accelereze implementarea planului de restructurare al Grupului (n.r. Bank of Cyprus) şi să continue să întărească grupul", se arată într-un comunicat publicat pe pagina de Internet a BoC.

Documentul precizează că directorii băncii vor aborda direct investitori instituţionali, iar tranzacţia de capital ar urma să fie structurată în aşa fel încât să le ofere acţionarilor actuali "oportunitatea" să participe.

Conducătorii Bank of Cyprus susţin că instituţia de credit ar urma să încerce să se relisteze pe bursele din Cipru şi de la Atena, după finalizarea majorării de capital.

Subiectul unei creşteri a capitalului BoC cu un miliard euro a stârnit un conflict între Consiliul de Administraţie (CA), pe de o parte, şi Directorat, Banca Centrală a Ciprului şi Guvernul cipriot, pe de altă parte, potrivit presei cipriote.

Motivul dezacordului a constat în faptul că autorităţile de la Nicosia şi conducerea executivă a băncii doreau ca acţionarii existenţi să nu poată să subscrie mai mult de 20% din titlurile oferite în cadrul majorării de capital.

Acest lucru a nemulţumit o parte a membrilor CA al Bank of Cyprus, care reprezintă interesele unora dintre deponenţii ale căror economii au fost transformate în capital, prin procedura denumită "bail-in".

Printre acţionarii care şi-au exprimat în mod public nemulţumirea faţă de planul de capitalizare al BoC s-a numărat şi Arhiepiscopia Ciprului, prin vocea Arhiespicopului Chrysostomos, care a declarat că autorităţile cipriote favorizează fondurile de hedging care vor să cumpere ieftin banca.

Publicaţia Cyprus Mail a relatat, săptămâna trecută, că guvernatorul Băncii Centrale a Ciprului, Chrystalla Georghadji, i-a trimis preşedintelui Consiliului de Administraţie al Bank of Cyprus, Christis Hassapis, o scrisoare cu data de 1 iulie, în care îi solicita să respecte planul de majorare a capitalului stabilit iniţial.

Deşi partidele politice din Cipru au luat partea acţionarilor actuali, susţinând că excluderea lor de la majorarea de capital ar fi "de neconceput", având în vedere că Bank of Cyprus a fost menţinută în viaţă prin confiscarea depozitelor pe care aceştia le aveau la bancă, Banca Centrală şi Ministerul de Finanţe s-au arătat de neclintit.

Motivele invocate de cele două instituţii pentru limitarea participării acţionarilor actuali l-au reprezentat "necesitatea" atragerii de capital străin în Cipru şi nevoia de întărire a poziţiei de capital a BoC, în vederea testelor de stres la care instituţia de credit va fi supusă de Banca Centrală Europeană.

Preşedintele CA al Bank of Cyprus, Christis Hassapis, a avut, joia trecută, o întâlnire cu preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, iar vineri dimineaţă a purtat discuţii cu guvernatorul Băncii Centrale şi cu directorul general al BoC, John Hourican.

După finalizarea acestor discuţii, conducătorii Bank of Cyprus au hotărât derularea majorării de capital până la începutul lui august, aşa cum doresc autorităţile, şi nu până în septembrie, cum ar fi vrut unii dintre ei.

Cyprus News Agency, agenţia naţională de presă a statului insular, a relatat că, în şedinţa de vineri, s-ar fi ajuns la un compromis care presupune ca acţionarii existenţi şi investitorii noi să poată să liciteze pentru acţiuni Bank of Cyprus, într-o primă fază a procesului.

În funcţie de ofertele primite, urmează să se stabilească un preţ al ofertei.

În cea de a doua fază a majorării de capital, deţinătorii actuali de titluri BoC vor putea să cumpere maximum 20% din acţiunile oferite, în cadrul unei proceduri interne, potrivit Cyprus News Agency.

Deci, limitarea la 20% din capitalul nou rămâne.

• Călin Rechea: "În Cipru domneşte arbitrariul"

Situaţia Bank of Cyprus arată că în Cipru nu mai există drept contractual, consideră analistul economic Călin Rechea.

"Avem de-a face cu domnia arbitrariului, cu decizii care nu sunt însoţite de evaluări ale impactului pe care acestea le-ar avea în piaţă", ne-a declarat domnia sa.

Călin Rechea este de părere că suma care ar urma să fie atrasă nu este suficientă pentru a pune Bank of Cyprus pe o fundaţie sănătoasă, având în vedere că banca are un portofoliu de credite în valoare de 21,2 miliarde euro şi o rată a împrumuturilor neperformante de 50%.

La rândul său, Alin Iacob, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) şi membru în Banking Stakeholder Group din cadrul Autorităţii Bancare Europene, afirmă că orice decizie unilaterală afectează încrederea deponenţilor în bănci.

Domnia sa a arătat că, potrivit ultimului studiu privind percepţia consumatorilor realizat de Comisia Europeană, instituţiile financiare şi, cu precădere, cele de credit, ocupă una dintre ultimele poziţii în clasamentul încrederii.

Anul trecut, în luna aprilie, preşedintele cipriot, Nicos Anastasiades, îi reproşa guvernatorul Băncii Centrale din Franţa, Christian Noyer, că Cipru a fost transformat într-un "porcuşor de Guineea", pe care se fac experimente.

Preşedintele ţării susţinea că "principalul scop al unui precedent este de a servi stabilirii de norme pentru ca acestea să fie aplicate în mod repetat la nivel universal".

În replică, Christian Noyer i-a declarat că în statul insular s-a aplicat un "tratament excepţional", care nu poate fi numit "precedent sau model pentru managementul de criză în cazuri viitoare".

Cât adevăr au conţinut vorbele guvernatorului Băncii Centrale franceze am putut să constatăm la sfârşitul anului trecut, când statele membre al Uniunii Europene şi Parlamentul European au stabilit că "bail-in"-ul va fi folosit pe scară largă, pentru recapitalizarea băncilor cu probleme.

Acum, se pare că "porcuşorul de Guineea" a fost reactivat, pentru un nou experiment.

Rămâne de văzut cât timp va trece până când şi acest "tratament excepţional" va fi generalizat.