Cîrstoiu candidează la uitare

A doua lună de primăvară a fost una furtunoasă pentru coaliţia politică PSD-PNL, care a trebuit să facă faţă dezvăluirilor presei despre modul în care medicul Cătălin Cîrstoiu - candidatul ambelor partide pentru funcţia de primar general al Capitalei - şi-a făcut averea, pe baza unei incompatibilităţi cel puţin morală între funcţia deţinută - de manager general al Spitalului Universitar din Bucureşti - şi clinica deţinută de soţia sa în care doctorul a tratat mai mulţi pacienţi ce trecuseră în prealabil prin spitalul public. Scandalul s-a finalizat abia în 23 aprilie, când liderii Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă au renunţat la candidatura lui Cîrstoiu, iar echipele PSD şi PNL s-au mobilizat pentru strângerea semnăturilor necesare pentru depunerea candidaturilor pentru funcţia de primar general al Capitalei ale Gabrielei Firea şi Sebastian Burduja, cei doi candidaţi afirmând că nu se vor ataca în campania electorală şi că scopul lor este de a-l îndepărta pe Nicuşor Dan din fruntea administraţiei municipiului Bucureşti.

Pe plan financiar, în ciuda deficitului bugetar de 2,06% din PIB înregistrat la finalul lunii martie, Guvernul a continuat în luna aprilie politica de majorare a unor cheltuieli bugetare, inclusiv pentru investiţiile efectuate de administraţiile publice locale, dar şi de finanţare a schemelor de investiţii din energie şi a celor destinate întreprinderilor mici şi mijlocii. Cum pentru finanţarea cheltuielilor bugetare este nevoie de venituri, Ministerul Finanţelor a lansat, la mijlocul lunii trecute, o nouă emisiune de titluri de stat Tezaur, după ce în prima parte a lunii aprilie a reuşit să atragă aproape 3,2 miliarde lei din a doua ediţie din anul curent a emisiunii de titluri Fidelis.

În aceste condiţii, nu a mirat pe nimeni decizia Consiliului de Administraţie a Băncii Naţionale a României, care a stabilit în aprilie menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6%.

Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor şi Guvernul în ansamblul său au primit o veste bună din partea agenţiei Standard&Poors, care a menţinut luna trecută ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă. Mai mult, pentru a explica investitorilor internaţionali noile măsuri fiscale din ţara noastră, Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, s-a deplasat în aprilie la Washington unde a avut întâlniri atât cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi ai principalelor fonduri de investiţii, dar şi cu reprezentanţii agenţiilor de rating Standard&Poors şi Moody's.

În ceea ce priveşte veniturile bugetare din acest an, ele vor înregistra o scădere în domeniul jocurilor de noroc, după ce Parlamentul a adoptat interzicerea păcănelelor în localităţile care au sub 15.000 de locuitori, măsură care, potrivit reprezentanţilor industriei, ar afecta negativ peste 200 de companii mici şi mijlocii care activează în acest sector economic.

Nevoia de venituri bugetare şi de fonduri pentru investiţii l-au determinat pe premierul Marcel Ciolacu să efectueze o vizită în Qatar şi în Emiratele Arabe Unite în a doua jumătate a lunii aprilie, cu speranţa că va atrage din zona Golfului 15 miliarde euro pentru mai multe proiecte importante de infrastructură din ţara noastră. Necesitatea demarării, continuării şi finalizării unor investiţii de transport în România a fost discutată şi de preşedintele Klaus Iohannis cu ceilalţi lideri din Iniţiativa celor Trei Mări la summitul care a avut loc la începutul lunii aprilie în Lituania şi unde s-a vorbit despre interconectare energetică, interconectare digitală, dar şi despre finanţarea şi realizarea proiectului Rail2Sea şi Via Carpathia.

Legat de bilanţul lunii trecute, mai arătăm că preşedintele Iohannis a participat la un summit extraordinar al Consiliului European, după ce Iranul a atacat cu drone şi rachete Israelul, atac ce a fost respins de către statul evreu şi de aliaţii săi occidentali, dar şi din lumea arabă, printre aceştia din urmă numărându-se Iordania. Cu prilejul acestui summit s-a decis şi sprijinul ce va fi acordat Ucrainei de Uniunea Europeană în următoarea perioadă, pentru a face faţă atacurilor la care este supusă din partea forţelor Federaţiei Ruse.

• Gabriela Firea - candidat la Primăria Capitalei

Coaliţia PSD-PNL s-a văzut pusă, în luna aprilie, în imposibilitatea de a avea un candidat comun pentru funcţia de Primar General al Capitalei, după ce mass-media a dezvăluit că persoana desemnată de cele două partide, medicul Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar, ar avea anumite probleme de incompatibilitate, cel puţin morală, prin prisma datelor trecute în declaraţia de avere şi de interese. Deşi iniţial Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă au făcut în scut în jurul doctorului Cîrstoiu, ulterior cei doi i-au solicitat acestuia să ofere explicaţiile necesare şi l-au chemat la o şedinţă a coaliţiei PSD-PNL. În urma acestei şedinţe, în 23 aprilie, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă au anunţat că au renunţat la candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la primăria Capitalei şi că fiecare formaţiune va avea candidat propriu în campania electorală. Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, l-a confirmat pe Sebastian Burduja (actualul ministru al Energiei), iar Marcel Ciolacu a anunţat candidatura Gabrielei Firea, din partea PSD, pe care la mijlocul anului trecut o înlăturase din prim-planul politic în urma scandalului Azilelor groazei din Voluntari, dar pe care o trecuse pe primele locuri pe lista de candidaţi la alegerile europarlamentare, în urma desemnării lui Cîrstoiu drept candidat la alegerile locale din Capitală.

Mai mult, Marcel Ciolacu a declarat că este ferm convins că Gabriela Firea va fi din nou aleasă primar general al Capitalei, chiar dacă PSD se află în coaliţie cu PNL, şi a afirmat că ţelul celor două partide este să îi împiedice pe Nicuşor Dan şi pe Cristian Popescu Piedone să devină edil şef al municipiului Bucureşti. Cu toate acestea, imediat după anunţarea candidaturii Gabrielei Firea şi lui Sebastian Burduja, Nicuşor Dan anunţa că bătălia pentru Capitală se dă între el şi Cristian Popescu Piedone, numai că sondajele de opinie care au fost întocmite în următoarele zile până la sfârşitul lunii aprilie au arătat că Piedone a ajuns pe locul al treilea sau al patrulea în opţiunile alegătorilor din Bucureşti.

În ceea ce priveşte candidatura Gabrielei Firea, Nicuşor Dan a amintit că, în mandatul anterior al acesteia de primar general al Capitalei, a propus cele cinci PUZ-uri de sector, care au fost anulate şi suspendate de instanţe şi ar fi semnat sute de acte ilegale în domeniul urbanismului.

• Bani pentru investiţii şi pentru companiile mici şi mijlocii

Guvernul a continuat, luna trecută, alocarea de fonduri pentru marile proiecte de investiţii publice, pentru nevoile administraţiei publice locale şi pentru finanţarea schemelor de sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri).

Astfel, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată în şedinţa din 11 aprilie, Executivul a stabilit acordarea posibilităţii autorităţilor locale, cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ şi a sectoarelor Municipiului Bucureşti, prin derogare de la Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale şi de la prevederile Legii nr. 417/2023, să solicite de la Ministerul Finanţelor contractarea, până la data de 30 septembrie 2024, a unor împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 1 miliard lei. Aceste împrumuturi pot fi solicitate pentru asigurarea cofinanţării cheltuielilor neeligibile în vederea realizării, respectiv finalizării proiectelor nefinalizate sau nefuncţionale derulate în cadrul programelor operaţionale finanţate din fonduri europene în perioada de programare 2014-2020. Totodată, se pot solicita împrumuturi şi pentru asigurarea sumelor necesare implementării proiectelor finanţate prin PNRR, aflate în sarcina bugetului locale, evidenţiate distinct în fiecare contract. Autorităţile locale au nevoie de avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale şi trebuie ca, la data depunerii documentaţiei, să nu prezinte restanţe la împrumuturile contractate anterior din venituri din privatizare. Valoarea maximă ce poate fi autorizată către o unitate administrativ-teritorială este 35 de milioane de lei pentru judeţe, 20 milioane lei pentru municipii, nelimitat pentru comune şi pentru oraşe, iar perioada de rambursare este de 1-5 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate.

În ceea ce priveşte finanţarea IMM-urilor, în 23 aprilie Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a demarat o nouă etapă a Programului de finanţare Electric Up, pentru instalarea de panouri fotovoltaice şi achiziţionarea unor staţii de încărcare electrice. Prin noul program Electric Up2 se acordă un ajutor de minimis de până la 150.000 euro pentru fiecare beneficiar. Concret, trei sferturi din valoarea cheltuielilor eligibile va putea fi acoperit cu fonduri primite prin acest program, IMM-urile urmând să vină cu o finanţare de 25% din valoarea proiectului. Totodată, se măreşte limita superioară a puterii instalate în sistemul de panouri fotovoltaice la 150 kWp, pentru asigurarea consumului propriu, a consumului staţiilor de reîncărcare de minimum 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in cu minim două puncte de încărcare (2x11kW).

Sprijinul acordat IMM-urilor şi sectorului HoReCa este dublat de beneficiile de mediu, respectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic.

Totodată, actul normativ prevede şi extinderea termenului de implementare a programului de finanţare până în anul 2032, termen care acoperă implementarea şi monitorizarea etapelor 2 şi 3.

Programul Electric Up2 va fi finanţat de la bugetul de stat cu 450 milioane lei.

Tot pentru a veni în sprijinul IMM-urilor, după aprobarea schemei de ajutor de stat IMM Plus de către Comisia Europeană în 9 aprilie, Ministerul Finanţelor a publicat Ordinul comun prin care a stabilit plafoanele de garantare pe componente, regulile de gestionare a plafoanelor de garantare, plata ajutoarelor de stat specifice fiecărei componente din cadrul schemei de ajutor de stat, precum şi convenţiile de garantare şi plată a grantului şi convenţiile de implementare. Bugetul schemei este de 12,5 miliarde lei, iar garanţiile se vor acorda în limita unui plafon de 11,1 miliarde lei, pentru 11.500 beneficiari. De alocări vor beneficia cei care aplică pentru IMM Plus şi componentele acesteia - IMM România Plus, Agro Plus, IMM Prod Plus, Construct Plus, Innovation Plus şi Rural Plus, schema fiind valabilă până la 30 iunie 2024. Schema de ajutor de stat facilitează accesul la lichidităţi al întreprinderilor mici şi mijlocii, al întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie şi al întreprinderilor mari a căror activitate economică a fost afectată de conflictul armat din Ucraina. Totodată, prin implementarea Programului IMM PLUS se încurajează dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie şi a unităţilor administrativ-teritoriale, care realizează proiecte de investiţii în sectorul construcţiilor. Garanţiile vor fi acordate prin FNGCIMM, FGCR şi FRC. Pentru creditele/liniile de credit valoarea maximă a finanţărilor acordate unui beneficiar nu poate depăşi 5 milioane lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, respectiv 10 milioane lei pentru creditele de investiţii. Valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăşi 10 milioane lei. Pentru sectoarele agriculturii primare, pescuitului şi acvaculturii, valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăşi 5 milioane lei. Durata maximă a finanţărilor este de 72 de luni, în cazul creditelor de investiţii, iar în cazul creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru durata maximă a finanţărilor este de 36 de luni. În cazul creditelor de investiţii, instituţiile de credit pot acorda, la începutul perioadei de creditare, la solicitarea beneficiarilor, o perioadă de graţie de maximum 18 luni pentru rambursarea principalului.

Pentru a finanţa o parte din proiectele mari de infrastructură din ţara noastră, premierul Marcel Ciolacu însoţit de o parte a membrilor Guvernului s-a deplasat, în perioada 16-18 aprilie, în Qatar şi în Emiratele Arabe Unite pentru a avea discuţii cu autorităţile de acolo şi cu fondurile de investiţii din zona Golfului. Scopul declarat al vizitei oficiale a fost atragerea a 15 miliarde euro pentru dezvoltarea şi modernizarea Portului Constanţa, Aeroportului Internaţional Traian Vuia din Timişoara, pentru construirea Autostrăzii Comarnic-Braşov şi modernizarea căii ferate Predeal-Braşov.

• 3,2 miliarde lei, împrumutaţi de MF prin emisiunea Fidelis II

Pentru a susţine cheltuielile cu schemele de sprijin pentru mediul de afaceri, cu proiectele de investiţii, dar şi pentru a onora cheltuielile sociale prevăzute în bugetul de stat şi majorate prin diferite acte normative, Guvernul are nevoie de noi venituri bugetare, mai ales că în cursul lunii aprilie a plătit în avans şi pensiile persoanelor de vârsta a treia, valoarea totală a acestora ridicându-se la 8,3 miliarde lei. Iar cum gradul de colectare se menţine în continuare scăzut, Ministerul Finanţelor a fost nevoit să aprobe două emisiuni de titluri de stat în cursul lunii aprilie. Prin prima dintre acestea - Fidelis II -, Ministerul Finanţelor a atras 3,197 miliarde lei, depăşind cu peste 100 de milioane de lei ediţia record din aprilie 2023. Emisiunile în euro au fost cele mai accesate în cadrul acestei ediţii, cu un total de peste 383,630 milioane euro, echivalentul a 1,918 miliarde lei. A doua emisiune - tilturi Tezaur - s-a derulat în perioada 15 aprilie - 9 mai, cu maturităţi de 1 şi 3 ani, cu dobânzi anuale de 6% şi, respectiv, 6,85%, prin care Ministerul Finanţelor doreşte atragerea altor miliarde lei necesare susţinerii cheltuielilor bugetare.

În urma împrumuturilor efectuate în ultimii doi ani, gradul de îndatorare a crescut la 52% din PIB, ceea ce a stârnit nemulţumirea opoziţiei politice, dar nu a ridicat semne de întrebare pentru agenţia Standard&Poors, care, în cursul lunii aprilie, a menţinut luna trecută ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă.

În tot acest context financiar-fiscal, în 4 aprilie 2024 membrii Consiliului de Administraţie a Băncii Naţionale a României au decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6%. Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

• Parlamentul a interzis păcănelele în comune şi oraşele mici

Plenul Camerei Deputaţilor a votat, în 9 aprilie, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind jocurile de noroc cu 243 de voturi pentru şi patru abţineri, proiect prin care, "păcănelele" au fost scoase din localităţile sub 15.000 de locuitori. Conform legii, "spaţiul comercial în care operatorul exploatează jocuri de noroc trebuie să se afle într-o unitate administrativ-teritorială cu o populaţie mai mare de 15.000 de locuitori". Dovada numărului de locuitori se face prin adeverinţă eliberată de primăria în a cărei rază teritorială se află spaţiul propus. Preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, social-democratul Alfred Simonis, a susţinut că "în peste 90% din localităţile din România nu se va mai putea desfăşura acest tip de activitate, vor dispărea păcănelele, jocurile de noroc". El a adăugat că acesta este doar primul proiect care va fi adoptat şi vor urma şi altele, pentru reglementarea şi eliminarea din marile oraşe. Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi a intrat în vigoare în 29 aprilie.

• Guvernul a aprobat Strategia Naţională de Educaţie Financiară

Executivul a aprobat, în şedinţa din 11 aprilie, Strategia Naţională de Educaţie Financiară 2024-2030, document prin care factorii de decizie îşi propun să crească nivelul de cunoştinţe şi competenţe al românilor şi al operatorilor economici din România în domeniul financiar, astfel încât, în calitate de consumatori ai unor produse, instrumente sau servicii financiare, ei să poată conştientiza riscurile, dar şi oportunităţile, iar atunci când au de luat o decizie să facă lucrul acesta responsabil si în cunoştinţă de cauză.

Măsurile incluse în Strategia Naţională de Educaţie Financiară se adresează mai multor grupuri-ţintă, în funcţie de care sunt structurate şi direcţiile principale de acţiune: copii şi tineri până la 25 de ani (preşcolari, elevi, studenţi), populaţie adultă (persoane peste 18 ani, în acest grup fiind incluse atât cele care desfăşoară activităţi generatoare de venituri, cât şi cele care nu obţin niciun fel de venit) şi operatori economici.

Măsurile propuse în cadrul strategiei vor fi implementate cu implicarea unor actori atât din mediul public, cât şi din cel privat.