Civilii, principalele victime ale conflictului dintre Israel şi gruparea Hamas

Civilii reprezintă principalele victime ale conflictelor armate ,printre care se numără şi cel declanşat în 7 octombrie 2023 de membrii grupării teroriste Hamas care au tras, în urmă cu o lună, peste 5000 de rachete asupra zonelor rezidenţiale din oraşele israeliene, care au ucis mai mulţi tineri ce se aflau la un festival de muzică în apropierea Fâşiei Gaza şi care au măcelărit mai multe familii din kibutzurile din apropiere, luând şi 240 de ostatici.

Rezultatul măcelului din 7 octombrie şi din zilele următoare? Peste 1400 de evrei ucişi, din care majoritatea erau civili (doar 350 de soldaţi şi-au pierdut viaţa, afirmă publicaţia Jerusalem Post), potrivit oficialităţilor din Israel.

Ce a urmat?

O ripostă violentă din partea armatei israeliene, care în primă fază a bombardat sistematic oraşele din Fâşia Gaza şi obiectivele civile - inclusiv spitale - despre care ofiţerii evrei afirmă că deţineau informaţii că în ele se ascundeau membrii ai grupării Hamas sau erau folosite drept centre de comandă ale teroriştilor palestinieni.

În urma bombardamentelor care durează de aproape o lună, peste 10.000 de palestinieni şi-au pierdut viaţa, conform datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii din Gaza, din care aproape 4000 de persoane ucise sunt copii.

Datele respective nu pot fi confirmate, însă, de nicio autoritate sau organizaţie internaţională imparţială, susţin jurnaliştii Associated Press într-un amplu material de analiză al acestei luni în care armele nu au tăcut în Gaza şi Israel.

Sursa citată arată: "Ministerul Sănătăţii este singura sursă oficială pentru victimele din Gaza. Autorităţile din Israel au închis punctele de trecere ale frontierei în Făşia Gaza şi au interzis accesul în zona respectivă pentru jurnaliştii străini şi pentru persoanele care aduc ajutoare umanitare. Cu toate acestea, Associated Press se numără printre puţinele agenţii internaţionale de ştiri care au echipe de corespondenţi în Gaza. Deşi jurnaliştii prezenţi acolo nu pot face o numărătoare cuprinzătoare, au văzut un număr mare de cadavre în urma atacurilor aeriene ale Israelului. (...) ‹‹Este posibil ca cifrele să nu fie perfect exacte, de la minut la minut. Dar ele reflectă în mare măsură numărul persoanelor decedate şi al celor rănite››, a spus Michael Ryan, de la Programul pentru urgenţe de sănătate al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii".

• Autorităţile oferă date incorecte

Având în vedere că Israelul asediează şi bombardează teritoriul la o scară nemaivăzută până acum, sursa citată arată că nu este uşor să avem un răspuns exact cu privire la victimele totale ale conflictului.

Analiza Associated Press arată: "Serviciul de telefonie funcţionează cu întreruperi. Internetul şi curentul electric nu există. Atacurile aeriene efectuate de forţele israeliene au pulverizat drumurile şi au nivelat cartierele din Gaza, încetinind lucrările de salvare. Medicii scriu pe blocnotes în morgile şi sălile spitalelor, încercând să ţină o evidenţă a cadavrelor prinse sub dărâmături şi aruncate în gropi comune săpate în grabă. Haosul a crescut probabilitatea erorilor. În tot acest context, Ministerul Sănătăţii din Gaza - o agenţie din guvernul controlat de Hamas - continuă să calculeze numărul victimelor".

Iar corespondenţii Associated Press au descoperit că unele date oferite de Ministerul Sănătăţii din Gaza nu sunt corecte, printre ele figurând şi bilanţul deceselor în urma bombardării spitalului al-Ahli, la mijlocul lunii octombrie.

Materialul publicat de AP precizează: "Au existat acuzaţii contradictorii despre cine era responsabil, oficialii Hamas dând vina pe un atac aerian israelian, iar Israelul spunând că acesta a fost cauzat de o rachetă rătăcită lansată de militanţii palestinieni. Serviciile de informaţii americane şi franceze au concluzionat, de asemenea, că a fost cauzată probabil de o rachetă. O analiză Associated Press a videoclipurilor, fotografiilor şi imaginilor din satelit, precum şi consultarea experţilor a arătat că tragedia de la spitalul al-Ahli a fost probabil cauzată de o rachetă lansată de pe teritoriul palestinian care a explodat şi s-a prăbuşit peste clădirea respectivă. Cu toate acestea, nu s-a putut ajunge la o concluzie definitivă. Au existat, de asemenea, relatări contradictorii cu privire la numărul morţilor din explozie. În decurs de o oră, ministerul din Gaza a raportat că 500 de palestinieni au fost ucişi, apoi a redus numărul la 471, în timp ce autorităţile din Israel au contestat numărul respectiv. Agenţiile americane de informaţii estimează că au fost ucise între 100 şi 300 de persoane, dar nu au arătat cum au ajuns la aceste cifre. Confuzia a pus sub semnul întrebării credibilitatea ministerului în teritoriul condus de Hamas".

• Morţii din Gaza, trecuţi la grămadă drept victime ale agresiunii israeliene

Sursa citată arată însă că, în 27 octombrie, ca răspuns la îndoielile SUA cu privire la cifrele sale, Ministerul Sănătăţii din Gaza a publicat un raport de 212 de pagini care enumeră fiecare palestinian ucis în război până acum, inclusiv numele, numerele de identitate, vârsta şi sexul acestora.

Analiza Associated Press arată: "O copie a raportului transmisă AP identifică 6.747 de palestinieni ucişi şi menţionează că mai sunt 281 de cadavre neidentificate. Raportul nu clasifică victimele în funcţie de localitatea în care au decedat şi nu face distincţie între victimele din rândul civililor palestinieni şi cele din rândul combatanţilor Hamas. (...) Ministerul Sănătăţii nu raportează cum au fost ucişi palestinienii, fie din lovituri aeriene israeliene, focuri de artilerie sau alte mijloace - cum ar fi rachete palestiniene care au căzut în Gaza, descriind toate persoanele decedate ca victime ale «agresiunii israeliene». Această lipsă de transparenţă a atras critici. «Când agenţia de sănătate Hamas iese cu cifrele, luaţi-le cu un praf de sare», a declarat locotenent-colonelul Richard Hecht, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, într-o conferinţă de presă, în care a refuzat în mod repetat să ofere orice număr alternativ de victime palestiniene".

Cu toate acestea, o analiză a celor peste 30 de zile de conflict dintre Israel şi gruparea Hamas publicată de Al Jazeera susţine că peste 10.000 de palestinieni (din care 4000 de copii) au fost ucişi de armata israeliană, că 24.800 de persoane (din care 10.000 de copii) au fost rănite, iar 1,5 milioane de persoane (aproximativ 60% din populaţia Fâşiei Gaza) şi-au părăsit locuinţele în urma bombardamentelor israeliene. Jerusalem Post a notat ieri că Hamas susţine că 10570 de palestinieni şi-au pierdut viaţa în urma bombardamentelor israeliene, din care 4324 de copii, iar peste 26.400 de persoane au fost rănite.

• Muncitori palestinieni, arestaţi ilegal trei săptămâni de forţele israeliene

Jurnaliştii Al Jazeera precizează că situaţia conflictuală la graniţa dintre Israel şi Fâşia Gaza era tensionată cu mult înaintea atacului Hamas din 7 octombrie 2023 şi că la originea ei ar fi fost crimele comise de forţele israeliene care numai anul trecut au ucis 170 de palestinieni (din care 30 de copii) şi au rănit 9000 de persoane.

Analiza publicată de Al Jazeera arată: "Numărul palestinienilor ucişi în 2023 a depăşit deja semnificativ numărul deceselor de anul trecut. De la 1 ianuarie 2023, forţele şi coloniştii israelieni au ucis cel puţin 371 de persoane în Cisiordania şi Ierusalimul de Est. Aproape jumătate dintre victime, 163 de persoane, au fost ucise în ultima lună. Cel puţin 43 dintre victime sunt copii. Peste 2.300 de persoane au fost rănite în ultima lună, inclusiv cel puţin 244 de copii, mai mult de jumătate dintre victime fiind rănite în protestele împotriva bombardamentelor din Gaza. Numărul atacurilor soldate cu persoane decedate efectuate de cetăţenii israelieni care trăiesc în aşezările din zonele de graniţă au crescut considerabil după 7 octombrie 2023. O parte dintre cei 700.000 de colonişti israelieni au împuşcat şi ucis cel mai mulţi palestinieni în ultima lună şi au rănit 64 de persoane de origine arabă din localităţile din apropiere. Din 7 octombrie încoace, ONU a înregistrat 202 atacuri ale coloniştilor israelieni împotriva palestinienilor, din care 28 de incidente care au dus la victime palestiniene, 141 incidente au dus la pagube proprietăţii şi 33 de incidente care au dus atât la victime, cât şi la daune materiale, ceea ce înseamnă o medie zilnică de şapte incidente faţă de numai trei la începutul anului 2023. ONU mai arată că peste o treime din aceste incidente au inclus ameninţări cu arme de foc, inclusiv împuşcături".

Mai mult, după atacurile Hamas din 7 octombrie, autorităţile din Israel au arestat peste 3200 de muncitori palestinieni care proveneau din Gaza, persoane care au fost ţinute în închisori trei săptămâni, fiind eliberate abia la începutul lunii noiembrie. O parte dintre cei reţinuţi au declarat după eliberare jurnaliştilor de la Al Jazeera că au fost bătuţi şi torturaţi de forţele israeliene şi că cel puţin doi muncitori şi-au pierdut viaţa în închisoare.

La o lună de la declanşarea conflictului, armata israeliană susţine că luptă în oraşul Gaza pentru a lichida toţi membrii grupării Hamas, iar premierului Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul va avea "responsabilitate generală de securitate" în Gaza "pentru o perioadă nedeterminată" după războiul său cu Hamas. În acest timp, SUA şi-a deplasat principalele nave de război în zonă pentru a elimina orice intenţie a grupării Hezbollah şi a altor state arabe de a interveni în conflictul dintre Israel şi gruparea Hamas in Gaza.

După cum se poate observa din cele două analize, moartea, distrugerea şi disperarea domină ambele părţi ale graniţei care separă Israelul de Fâşia Gaza. Imaginile transmise de corespondenţii agenţiilor de ştiri sunt sfâşietoare şi îngrozitoare. Dacă în 7 octombrie dominau imagini cu bărbaţi palestinieni care îşi ridicau braţele indicând semnul victoriei deasupra unui tanc israelian incendiat, la o lună de la declanşarea conflictului predomină imaginile dezastrului din Gaza: blocuri întregi făcute una cu pământul, case distruse, moschei în ruină, bărbaţi care sapă cu mâinile goale în munţii de blocuri de beton pentru căutarea supravieţuitorilor.

Singura rază de speranţă pentru civilii din Gaza prinşi în mijlocul acestui conflict o reprezintă sprijinul umanitar primit din partea ONU şi Uniunii Europene, precum şi întredeschiderea graniţei cu Egiptul pentru ca ei să se refugieze din faţa bombardamentelor aplicate sistematic de forţele israeliene.