CLAUDIU CAZACU, XTB: "Metaversul, o idee sau o nouă realitate, cu oportunităţi şi riscuri mari azi, dar viitor foarte promiţător"

• Dincolo de cele 4 variante mai larg cunoscute, Sandbox, Decentraland, Cryptovoxels şi Somnium sunt cel puţin alte 8 în diferite etape de "construire".

• Noi variante pot apărea oricând. Iar cei care se aventurează să plaseze capital, pot înregistra fluctuaţii ample ale valorii şi poate chiar dificultăţi în a obţine lichiditate la momentul dorit, nefiind nicio garanţie că se va găsi un cumpărător interesat de parcela virtuală respectivă, la preţul sau măcar în apropierea preţului dorit de vânzător.

• Republic Realm, o firmă care a cumpărat "teren" de 4.3 mil. dolari şi dezvoltă insule private numite "Fantasy Islands", puse în vânzare la 15.000 dolari, a vândut 90% din ele în prima zi, câteva fiind ulterior scoase la revânzare la 100.000 dolari.

• Între companiile care investesc în metavers, pe lângă Nvidia, Microsoft şi Meta Platforms, se regăsesc Apple, Autodesk, Alibaba, Unity, Roblox, Qualcomm.

• Suntem încă la "grădiniţă", sau poate, pentru unele proiecte foarte avansate, în clasele primare ale metavers-ului, dar viitorul tehnologiei care va susţine metavers-ul este unul foarte promiţător, arată într-o analiză complexă, amplă şi detaliată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România.

Metaversul a trecut, relativ recent, din semiobscuritatea câtorva vizionari şi entuziaşti de pe unele forumuri de Internet direct în prim-planul mass-media. Catalizator: schimbarea numelui Facebook în Meta Platforms.

Mişcarea, menită să arate reorientarea spre lumea virtuală a reţelei de socializare a avut, însă, şi o motivaţie strategică pentru compania vizată de serii de critici şi nemulţumiri în ultimii ani. Având în vedere amprenta globală şi miliardele de utilizatori ai Facebook, decizia a avut un imens efect de semnalizare, conştientizare şi energizare într-o direcţie nouă, promiţătoare.

Poate că, aflat pe buzele tuturor, cuvântul nu mai are nevoie de lămuriri. Un univers tridimensional digital, proiectat prin iluzii optice pentru a fi perceput de mintea noastră drept o altă, nouă realitate. Este un spaţiu accesibil prin ochelari de realitate virtuală sau alte echipamente specifice, cu posibilitatea de a replica - sau desena, imaginativ - locuri şi persoane într-o reprezentare care se apropie de un joc video.

O altă variantă, pentru un observator pragmatic sau chiar cu un anume grad de scepticism, de a descrie metavers-ul: doar un cuvânt definind un concept, o idee. Această idee poate îmbrăca forme diferite, unele doar marginal diferite de ceea ce am văzut deja în jocuri sau filme, altele de-a dreptul science-fiction, atunci când tehnologia o va permite.

Deja, dincolo de cele 4 variante mai larg cunoscute, Sandbox, Decentraland, Cryptovoxels şi Somnium sunt cel puţin alte 8 în diferite etape de "construire".

Vor fi şi mai multe reprezentări ale universului virtual, pe măsură ce diferite firme, de la startup-uri până la giganţi vor lua în considerare presiunea competiţiei şi a acţionarilor pentru a nu scăpa oportunităţi.

O variantă sau copie a unei părţi sau a unui întreg univers virtual poate fi generată, odată aşezată structura de bază, cu efort uman relativ redus. E drept, resursele tehnice, de putere de calcul, pot fi foarte ample.

În economie, de bază este problema resurselor limitate.

Însă, în cazul metavers-ului, dincolo de un cost de dezvoltare iniţială şi operare, se poate vorbi oare de o limitare reală a ofertei, de o raritate adevărată? Atunci când sunt puse în vânzare parcele de teren definit prin linii de cod, ele pot fi, dacă se doreşte, nelimitate.

Doar în anumite condiţii, şi doar în măsura în care aparţin de un anume ecosistem, pot fi introduse restricţii.

O garanţie adevărată pentru cumpărători ar fi oferită doar de limite constructive, aşa cum, pentru bitcoin, se ştie deja numărul total de monede ce pot fi create. În cazul anumitor variante de metavers, limitările sunt "soft", permiţând modificări ale suprafeţelor sau dimensiunii totale. În fapt, inflaţia este posibilă, şi astfel creatorii de metavers-uri au puterile unei bănci centrale, dublate de forţa incredibilă de a opera cu imaginaţia şi dorinţele utilizatorilor.

În prezent, sunt 4 platforme mari: Sandbox, Decentraland, Cryptovoxels şi Somnium.

Noi variante pot apărea oricând. Iar cei care se aventurează să plaseze capital, pot înregistra fluctuaţii ample ale valorii şi poate chiar dificultăţi în a obţine lichiditate la momentul dorit, nefiind nicio garanţie că se va găsi un cumpărător interesat de parcela virtuală respectivă, la preţul sau măcar în apropierea preţului dorit de vânzător.

Riscuri şi recompense mari, se arată în părerea unui reprezentant al Republic Realm, o firmă care a cumpărat "teren" de 4.3 mil. dolari şi dezvoltă insule private numite "Fantasy Islands", puse în vânzare la 15.000 dolari.

Dintre ele, 90% au fost vândute în prima zi, câteva fiind ulterior scoase la revânzare la 100.000 dolari. Totuşi, afirmaţia despre riscuri şi profituri e una generală, care nu ne spune foarte mult despre raportul dintre cele două.

Industria fondurilor tranzacţionate la bursă, ETF, nu stă deoparte. Interesul mare al investitorilor a generat o luptă pentru a oferi produse tot mai atractive.

Fondul Roundhill Ball Metaverse, cel mai vechi din nişă, a anunţat vineri o ieftinire a comisionului de administrare de la 0.75% la 0.59%. Deşi activele sale de 856 mil. dolari par mici în comparaţie cu alte ETF-uri generale, creşterea interesului este vizibilă în capitalul furnizat de investitori.

Alte două fonduri, Subversive Metaverse şi Fount Metaverse au active sub 15 mil. dolari.

Pe lângă acestea, se pregătesc două noi produse ale unor giganţi, Fidelity şi Global X. Intrările în cel mai mare fond au ajuns la sute de milioane de dolari după anunţul Facebook de schimbare a numelui. Între cele mai mari deţineri: Nvidia şi Microsoft. Este de aşteptat ca valoarea fondurilor care investesc în domeniu să crească puternic, deşi nu fără episoade temporare de dezinteres.

Companiile continuă să vadă oportunităţi în tehnologiile noi: Walmart, retailer-ul din SUA, se pregăteşte nu doar să creeze propriul metavers, şi să vândă bunuri virtuale, dar şi să lanseze propria criptomonedă şi colecţie de NFT-uri.

Alfa Romeo a anunţat un model hibrid care va veni cu un NFT asociat cuprinzând detalii individuale despre întreţinerea vehiculului.

Zara planifică viitoare colecţii digitale în universul virtual.

Între companiile care investesc în metavers, pe lângă Nvidia, Microsoft şi Meta Platforms, se regăsesc Apple, Autodesk, Alibaba, Unity, Roblox, Qualcomm.

Între companiile promiţătoare pentru domeniu, dar pentru moment nelistate pe bursă se află Epic Games (dezvoltatorul Unreal Engine, un motor pentru realizarea de jocuri) şi Niantic, faimos pentru Pokemon Go.

Viitorul tehnologiei care va susţine metavers-ul este unul foarte promiţător.

Definirea unor reguli clare, la nivel de funcţionare, etică, intimitate, alocare sănătoasă a timpului şi interacţiune echilibrată cu lumea reală ar putea însemna că metavers-ul ar trece bariera acceptării, mai ales în cazul generaţiilor tinere.

Cu toate acestea, suntem încă la "grădiniţă", sau poate, pentru unele proiecte foarte avansate, în clasele primare ale metavers-ului.

O validare în timp a proiectelor valoroase şi mai ales a modului de funcţionare a noii economii este necesară înainte de a aloca bani reali în investiţii de proprietăţi virtuale. Deşi în situaţii punctuale rezultatele potenţiale ar putea fi interesante, în general riscurile de preţ, lichiditate, inconsistenţă tehnică sau pur şi simplu pierdere a interesului pentru un anumit metavers sunt prea mari pentru a fi ignorate.